rss
rss
rss

La inceputul lunii iulie am avut ocazia de a vizita capitala finlandeza, Helsinki, la invitatia firmei Ruukki Romania, care ne-a prezentat atat uzina de la Hameenlinna, cat si o parte dintre realizarile arhitectonice la constructia carora s-au folosit materialele produse de amintita companie. Daca sistemul de protectie sociala al vecinilor de la vest a consacrat deja sintagma “modelului suedez”, Finlanda ramane un taram exotic pentru romani ce merita explorat, fie si numai pentru ca vorbim despre una din tarile Uniunii Europene cu cel mai ridicat standard de viata. Cheile succesului nordicilor se dezvaluie mai cu seama cercetand modul in care este organizata munca si in care se construieste, aspecte asupra carora ne vom apleca cu precadere in cele ce urmeaza.


Vara, in Tara lui Mos Craciun

Drumul de la Helsinki la Hameenlinna ne dezvaluie peisajul tipic pentru sudul Finlandei. Cat vezi cu ochii, sute de hectare de padure, dealuri care nu depasesc cateva sute de metri inaltime. Pentru a intregi impresia de rezervatie naturala, din loc in loc sunt parcele mari, cultivate cu flori galbene de rapita. Intrebarea pe care o pun toti vizitatorii e: unde sunt oamenii? Cei cinci milioane de finlandezi sunt grupati in jurul capitalei (peste jumatate), in timp ce restul se pierd in imensitatea verde sau, dupa caz, alba, a celor 340.000 de kilometri patrati.

Viata finlandezilor se scurge intre depresia amurgului de 24 de ore al noptii nordice si insomnia verilor in care soarele practic nu apune, asa cum a fost cazul perioadei vizitei noastre. Rezulta o pronuntata nota de mister a unui peisaj care aminteste de brazii din Twin Peaks.

De-a lungul sutelor de kilometri de autostrada, sunt garduri de plasa care previn accidentele produse de reni, in timp ce localitatile si chiar casele razlete sau zonele industriale sunt protejate de pereti de antifonare, unii chiar din panourile produse de fabrica pe care aveam sa o vizitam.

Ajutata si de natura si de constiinta publica, Finlanda este intr-adevar “o tara ecologica”. Aproape 70% din suprafata amintita este ocupata de paduri, taiate cu parcimonie de stapanii lor, caci lemnul e folosit in special in scopuri decorative si nu ca material de baza, nici macar in micile orase. O alta materie care se gaseste din belsug si da splendoare locurilor este apa. Fie ca ia forma celor 187.000 de lacuri, dintre care peste 6.000 mai importante, care infirma renumele “tarii celor 1.000 de lacuri”, sau a celor peste 5.000 de rauri, apa e intretinuta impecabil si transformata intr-o sursa de agrement. Aproape fiecare familie poseda pe langa autoturism si o ambarcatiune mai mare sau mai mica. Si daca am amintit de deprimantele nopti polare, trebuie spus ca finlandezii sunt un exemplu de echilibru, un calm ce seamana cu serenitatea lacurilor finlandeze.

Cu o discretie care impune respect, finlandezii iti sugereaza o forma de patriotism care merita urmat. Pentru ca atasamentul pe care il au pentru tinutul lor special se transmite nu prin cuvinte ci prin detalii cum sunt curatenia, pe care o cultiva, sau grija fata de mediu, caci numarul bicicletelor il egaleaza pe cel al autoturismelor, iar reciclarea deseurilor este o practica obisnuita. Un atasament care nu i-a facut nici pe departe sa se rupa de restul lumii de care sunt legati inclusiv prin una dintre cele mai mari companii de comunicatii mobile din lume. Aproape toti finlandezii vorbesc atat limba materna (pe care ei o numesc suomi), cat si suedeza si engleza, pe care o deprind cu atat mai usor cu cat au mentinut, asemenea noua, subtitrarea si nu dublarea filmelor sau emisiunilor anglo-saxone. O deschidere pe care am putut-o constata atunci cand, acolo, in apropierea Laponiei, am putut asculta la radio vesti despre inundatiile din Romania sau vedea, seara la televiziune, la ora de maxima audienta, un documentar despre Maramures. Un interes cu a carui reciprocitate ramanem, sa recunoastem, datori.

Sidexul finlandez

Ruukki a pornit in 1960 ca o firma de stat, ca parte a unei strategii nationale, cu ambitia de a demonstra ca otelul suedez, apreciat ca lider pe plan mondial, poate fi concurat de tara aflata vreme indelungata sub ocupatie scandinava. Fabrica de la Hameenlinna foloseste materii prime de productie proprie. In medie, cate trei garnituri de tren aduc in fiecare noapte bobinele de tabla rulata la cald de la combinatul din Raahe. Prima banda rulanta prin care trec rolele de tabla este locul in care se obtin prin presare la cald grosimi mai mici, de pana la jumatate de centimetru, operatiune care degaja o caldura considerabila. Urmeaza celelalte etape, de sudare a rolelor separate, galvanizare si vopsire prin diverse procedee, in functie de utilizarea finala dorita.

Aspectul fabricii din Hameenlinna aminteste densitatea de populatie a Finlandei. Desi aici lucreaza cate 300 de oameni pentru fiecare schimb, acestia au o prezenta mai de graba discreta. Muncitorii nu se afla in preajma liniilor de productie decat in cazuri speciale, pentru scurte perioade de timp. Activitatea de baza este supravegherea parametrilor tehnologici, o munca mai curand de birou decat de uzina. Pentru fiecare banda pe care se scurg kilometrii de tabla exista cate o cabina de aproximativ 20 de metri patrati, izolata fonic si termic de restul combinatului si intesata de monitoare de calculator care prezinta variatiile diversilor indicatori si imagini video transmise de camere plasate in locuri cheie.

Hipertehnologizarea asigura controlul fiecarei operatiuni in timp real si posibilitatea de a produce loturi de tabla care au exact caracteristicile solicitate de client. Marcarea acestora cu un cod de bare permite, de asemenea, verificarea eventualelor defecte semnalate. Automatizarea atinge inclusiv transportul materialelor, realizat atat cu macarale, cat si cu motostivuitoare fara pilot. Furnalul a ramas doar ca simbol pe sigla combinatului, intrucat emisia de noxe este departe de ceea ce asociem in mod curent cu un combinat siderurgic.

Cartierul general Nokia – o Casa Poporului de birouri

Cea mai importanta companie din Finlanda, devenita intre timp o multinationala, este gigantul telefoniei mobile, Nokia, cu vanzari de 29 de miliarde de dolari anul trecut. In zona metropolei Helsinki, Nokia detine un cartier general situat in afara orasului si o serie de cladiri impozante, in interior. Cartierul general Nokia de la Espoo, la vest de Helsinki are toate caracteristicile pentru a economisi resursele pe care le are un astfel de obiectiv. Locatia sa este pe malul unui lac, in proximitatea unei autostrazi recent construite, care taie o zona impadurita si traverseaza mai multe ape. A contat, probabil, si apropierea de Centrul de Cercetare Tehnica al Finlandei si de Universitatea Tehnica Otaniemi

Prin realizarea constructiei s-au atins atat obiectivele de ordin functional amintite, cat si personalizarea companiei prin ideea de forta, soliditate si modernitate implicita unei astfel de realizari arhitectonice. Cele doua paralelipipeduri gigantice sunt legate intre ele de un spatiu care are utilitatea unui hol urias, cu un perete inclinat asemenea unei laturi de piramida pe fatada dinspre lac. Palierele fiecarui etaj din cele doua corpuri principale au in capatul dinspre hol balustrade superb ornamentate cu flori, de unde se poate observa atat holul spectaculos, cat si scara spiralata din centrul sau. O pasarela acoperita si ea cu sticla face legatura dintre cladire si garajul ridicat pe trei niveluri.

In urma cu aproximativ 15 ani, si in Finlanda a avut loc o revolutie. Este vorba de o schimbare dramatica a arhitecturii oraselor prin constructia masiva de cladiri din aluminiu, otel si sticla

Helsinki este un oras cosmopolit, ceva mai linistit decat metropolele obisnuite, un oras in care grija pentru confortul locuitorilor se combina cu interesul pentru eficienta economica. Strazile tipice sunt suficient de largi si strajuite de o parte si de alta de peretii unor cladiri de locuit de pana la patru etaje. Libertatea de manifestare este totala, astfel incat uniformitatea nu e la ea acasa. Putem vedea chiar asocieri coloristice si stilistice dintre cele mai bizare.

Dorinta de schimbare si de progres a generat o adevarata furie modernizatoare asupra trecutului. Chiar si locuintele de zidarie cele mai conservatoare au fost napadite pe arterele din Helsinki de reclame luminoase. Istoria orasului e lesne de citit, ca si cum ne-am afla in fata unor straturi geologice. Cosurile de fum si cladirile scunde placate cu caramida rosie vorbesc de industrializarea furibunda a secolului abia incheiat, in timp ce stralucirea impecabila a sticlei in spatele careia se intrezaresc monitoarele asezate pe birouri anunta zorii erei post-industriale.

In editia urmatoare vom reveni cu amanunte cu privire la noile constructii din Helsinki si la solutiile finlandezilor pentru locuintele realizate pe structura metalica, prezentand mai in detaliu si materialele folosite de revolutia de otel din Helsinki.

***

Continuam in acest numar prezentarea solutiilor folosite de finlandezi pentru cladiri de birouri, adaugand si un exemplu de utilizare a structurilor metalice pentru constructii rezidentiale. In plus, vom incerca sa oferim si cateva detalii despre materialele folosite in ceea ce am denumit, in editia precedenta, revolutia finlandeza, o schimbare dramatica a fetei orasului prin adoptarea masiva a noilor tehnologii si a unor materiale cum sunt aluminiul, sticla sau otelul.

Locuinte produse in fabrica

Gazdele noastre de la firma Ruukki au tinut sa ne prezinte si un mini cartier aflat in constructie, un proiect care aduce intrucatva cu intreprinderea ANL-ului de la noi. Este vorba despre locuinte cu doua si patru etaje, adresate clasei medii. De precizat ca pretul socotit unul avantajos potrivit standardelor nordice nu ar trebui retinut decat ca fapt divers. Un cost de doua mii de euro pe metru patrat este unul piperat pentru romani, dar obisnuit pentru finlandezi, mai cu seama ca o buna parte din el e reprezentat de terenul situat intr-o zona superba, pe malul lacului din Hameenlinna.

Avantajul deosebit al acestor locuinte este rapiditatea cu care sunt ridicate, aproximativ cate o luna pentru fiecare dintre cele trei faze: saparea fundatiei si ridicarea structurii metalice, montarea panourilor, respectiv finisarea si amenajarea interiorului. Evident, avansul e obtinut prin producerea in fabrica a componentelor.

Panourile izolate cu vata minerala sau spuma poliuretanica asigura economii de energie chiar in conditiile climei nordice si sunt proiectate sa suporte aplicarea stratului de tencuiala. Este de remarcat si eleganta balcoanelor, inchise de constructor cu un sistem glisant foarte discret.

Centre comerciale

Domeniul care a explodat si la noi in ultimii ani este constructia de mall-uri si supermarket-uri. Spre deosebire de Bucuresti, la Helsinki centrele comerciale de foarte mari dimensiuni au fost pastrate la periferia orasului intrucat exista experienta duratei limitate de viata a acestora care poate genera spatii enorme pavate cu beton, carora e dificil de gasit o alta destinatie. Sa mai spunem si ca magazinele de acest tip din capitala finlandeza au suprafete de 4-5 ori mai mari decat cele mai mari construite la noi, dar au, la interior, un aspect similar.

Astfel de constructii folosesc la maxim atuurile materialelor fabricate de Ruukki, putandu-se ridica foarte repede, la costuri mici pe metru patrat. Se pot folosi: tabla cutata cu grosimi intre 0,5 si 1,5 mm, panourile sandwich care se pot monta cu pane si termoprofile. Se pot realiza deschideri mari cu trame de 12×24 m pana la 18×36 m, cu structura din grinzi cu zabrele si acoperis din tabla cutata autoportanta.

Avantajele acestor tehnologii i-au permis o patrundere lesnicioasa si pe piata romaneasca unde Ruukki a realizat constructii de acest tip pentru Carrefour, Sphera Building Center, YKK sau Linde Gas.

Otel cu personalitate

Chiar daca metalul si sticla sunt considerate materiale reci, ele nu exclud folosirea imaginatiei si creatii care sa se adreseze si sufletului, nu doar extrem de practice. Primul exemplu este cladirea Facultatii de Arte din Helsinki, ridicata in 2004, cu profile GA 18-25 si GP 2.000. Culorile folosite au cuprins cam toata gama disponibila in depozit la data ridicarii constructiei. Chiar daca designul este unul avangardist, probabil mai greu de acceptat la noi, el reuseste foarte bine sa sugereze destinatia obiectivului, paleta coloristica fiind un simbol al artelor plastice. Coloritul reuseste, de asemenea, sa treaca neobservat si metalul, folosit din abundenta, o solutie neobisnuita pentru o institutie de invatamant.

Al doilea exemplu este o cladire de birouri aflata pe tarmul Marii Nordului, in vecinatatea portului. Cladirea este o replica a unei nave, prevazuta cu macara pentru incarcatura si cos de fum. Corpul vaporului care adaposteste firme ca Oriflame sau F-Secure Software este albastru, acoperit cu sticla, o posibila reluare a temei apei.

Materiale deosebite, solutii practice

Materialele folosite pentru redefinirea arhitectonica a capitalei finlandeze permit de cele mai multe ori clientului, un grad mare de libertate. Dimensiunile, culorile si tratamentele aplicate tablei pot fi stabilite pentru fiecare comanda anterior productiei, pentru a se plia pe imaginatia arhitectilor. O solutie originala este emailarea panourilor.

Un material deosebit de interesant este
Cor-Tenul, un otel cu ruginire controlata, folosit in Helsinki inclusiv pentru sediul Price Waterhouse Coopers. Otelul carbonic este un material care reactioneaza la umezeala si la oxigenul din atmosfera. Cor-Tenul este acoperit cu oxid de fier prin uscare rapida, fapt ce impiedica extinderea ruginei care ar putea afecta structura otelului. Acest otel poate fi folosit in producerea casetelor sau a panelelor de fatada, la o grosime de 0,5 mm. Avand in vedere faptul ca procesul de coroziune continua in primii doi ani, se recomanda combinarea Cor-Tenului cu materiale pe care nu se fixeaza rugina scursa odata cu ploaia, aluminiu anodic, otel inoxidabil, neopren, placi ceramice sau sticla.

(articol publicat in revista Constructii civile si industriale, iulie si august 2005)

Articole asemanatoare:

By schmoukiz, 09.03.2008 in Articole Publicate

Tags: , , , ,