rss
rss
rss

Frank Schaeffer povestește pe larg în acest interviu motivele care l-au determinat să părăsească protestantismul, pentru a descoperi credința ortodoxă. Descoperirea scrierilor patristice și înțelegerea realităților istorice din primele secole ale erei creștine l-au făcut să înțeleagă că versiunea răsăriteană a creștinismului e o păstrătoare fidelă a dogmelor și tradițiilor acestei tradiții.
Dacă un creștin din primele secole s-ar fi deplasat dintr-un colț sau altul al lumii creștine, spune Schaeffer, ar fi întâlnit aceleași practici liturgice și aceeași mărturisire. Dar dacă ar lua contact astăzi cu lumea protestantă, ar fi nedumerit de mulțimea inovațiilor din miile de denominațiuni. Continuitatea conservatoare a Bisericii Ortodoxe a menținut cu maximă fidelitate acele practici din creștinismul primelor secole.

Experiența acestei convertiri și descrierea credinței ortodoxe, privite de un american din genreația contemporană, face obiectul cărții „Dansând singur”, al cărui titlu este inspirat de trăsătura comunitară și de comuniune a Bisericii Ortodoxe, spre deosebire de mare parte a lumii protestante.

În privința ecumenismului, autorul Frank Schaeffer spune că vede două forme distincte de ecumenism. Un ecumenism al necredinței, în care reprezentanții diferitelor religii pleacă de la premisa tacită că nu își iau în serios propriile credințe, respectiv, un ecumenism bazat pe credință, în care fiecare își respectă reciproc credințele și caută un teren comun al solidarității în fața ostilității față de problema religioasă, venită dinstre ateismul militant, ca politică de stat, și dinspre consumerism.

În lupta dintre Sparta și Atena se înfruntau două filosofii politice, două viziuni asupra vieții. Ambele orașe-stat aveau numeroși aliați, pe care i-au târât în confruntare, transformând-o în prima conflagrație „mondială”, la scara la care vechii greci își imaginau „lumea civilizată”, înconjurată de ape și de barbari.
A fost un război de o sălbăticie fără precedent. Ipoteza lui Tucidide e că războaiele iau o asemenea turnură atunci când se prelungesc, când limitele de suportabilitate sunt puse la încercare și inventivitatea, în materie de tortură, crimă și demoralizare, crește.

Potrivit lui Tucidide, cauza primă a războiului a fost dezvoltarea accelerată a Atenei, care a stârnit temeri în rândul corintenilor, care au luat hotărârea de a ataca.

Despre calitățile de general ale lui Pericle:

Dintre toți vorbitorii invitați de Institutul Mises, pentru a expune idei ale școlii austriece de economie, rusul Yuri Maltsev e preferatul meu. Ce să mai, Yuri e un rock star, o minte limpede și cu umor, capabil să facă mereu trimiteri la istoria sovietică, prin analogie cu alunecarea spre socialism a economiei și politicii americane. Din păcate pentru noi toți, în special americanii întâmpină cu uimire povestioarele despre viața reală din comunism. Chiar cu neîncredere, deși e de obicei un auditoriu educat. Această acoperire a trecutului socialist se va întoarce cu siguranță asupra Vestului, care va descoperi uimit că trăiește din ce în ce mai multe lucruri aparent inexplicabile.

Școala Austriacă de economie, denumită așa doar pentru că fondatorii ei erau evrei din Imperiul Austro-Ungar, e un curent ce promovează idei ale liberalismului clasic, individualismul și voluntarismul în economie. Această școală se opune socialismului și altor forme de economie planificată sau dirijism de stat, criticând sistematic practicile stângiste, care limitează alegerea liberă și afectează proprietatea privată.

Printre criticii timpurii ai comunismului sunt amintiți Carl Menger și Eugen von Bawerk, critici ai lui Karl Marx de la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX, urmați de Ludwig von Mises, Friedrich Hayek și, la sfârșitul secolului XX, Murray Rothbard.

Un interviu de o mare densitate a ideilor, în care profesorul Ilie Bădescu vorbește despre criza morală a societății contemporane, în special în rândurile tinerei generații. Un simptom exemplar pentru această criză de credință e scăderea natalității, care aduce probleme demografice și de dezvoltare economică, dar are în spate scăderea credinței religioase, a speranței că viața are sens. Scăderea de natalitate e o formă de sinucidere colectivă, un o revoltă pasivă față de rostul lumii.

Un surogat al religiozității autentice este idolatria, care deturnează energiile sufletești spre direcții eronate, care nu duc nicăieri. Consumerismul este socotit de Ilie Bădescu în rândul formelor noi de idolatrie. Și chiar în această criză spirituală există germenii speranței. Cu referire la întoarcerea fiului risipitor, tânărul obosit sufletește de astăzi se poate întoarce la lucrurile profunde și esenețiale, tocmai pentru că lumea consumului și a plăcerii nu i-a oferit satisfacția promisă.

Istoricul englez Arnold Toynbee duce această idee a degradării de la individ la societate, printr-o teorie, potrivit căreia societățile decad din spiritualitate, pentru a produce cultura, iar din cultură, decad în civilizație, răspândirea unor idei culturale la nivelul maselor.

Potrivit lui Yuri Bezmenov, fost agent KGB, doar 15% din operațiunile serviciului secret sovietic aveau în vedere culegerea de informații secrete sau actele de sabotaj ale „imperialiștilor”. Restul bugetului temutei organizații vizau acțiuni subversive, de influențare a mentalității populațiilor ocupate și inamice. Detalierea unui plan de cucerire cu mijloace subtile, prin demoralizare și modificarea sistemului de valori al populației – țintă.

Citându-l pe Sun Tzu, autorul amintește că forma cea mai bună de război e ocuparea unui teritoriu fără luptă, preluarea resurselor și centrelor de comandă fără a fi perceput ca agresor.

Etapele războiului psihologic sunt:
demoralizarea (10-15 ani) cu ajutorul propagandei
– pot fi folosiți rebeli sau inadaptați din interior, cei care în mod natural duc societate într-o direcție periculoasă
– înlocuirea religiei cu diverse secte și credințe false
– îndepărtarea societății de lucrurile folositoare, care pot fi folositoare, încurajarea preocupărilor insignifiante
– încurajarea mediocrității
destabilizarea
– slăbirea economiei, radicalizarea părților care negociază
– perioadă de stres intens în societate
criza
– „rezolvată” prin război civil sau o invazie
„normalizarea”
– exercitarea puterii fără opoziție semnificativă, eliminarea „tovarășilor de drum”, exploatarea poziției de putere.

Un guru al piețelor speculative și al predicțiilor financiare, Marc Faber, vorbește despre ce a stat la originea recesiunii globale. În opinia sa, strategia Rezervei Federale (Fed) de a încuraja economia prin reducerea dobânzilor de referință la împrumuturi a condus la un surplus de lichidități pe piață. Fenomenul aduce fonduri suplimentare celor care „licitează” pentru diverse bunuri și servicii, conducând la atingerea unor prețuri nerealiste. Astfel se formează bulele speculative, de tipul NASDAQ, din imobiliare sau de pe bursa clasică.

Faber amintește că valoarea dolarului, ca putere de cumpărare, s-a redus cu peste 90% în ultimul secol, deci o formă de stabilizare monetară e foarte posibilă, fără a preciza și un orizont de timp. Dar dolarul are încă marele avantaj de a fi monedă de referință la nivel mondial, astfel încât și alte guverne urmează politici inflaționiste similare, de devalorizare a propriilor monede. Prin acest export de inflație, America poate să mențină un nivel de trai mediu ridicat și poate încuraja apariția de bule în alte zone ale globului.

O astfel de zonă în care crizele nu sunt excluse în viitorul apropiat este China. Faber atrage atenția asupra dimensiunilor Chinei, ca populație și teritoriu, capabile să permită o dezvoltare și pe viitor. Dar, în opinia sa, datele de creștere economică sunt deja falsificate de oficialii chinezi, pentru a ascunde bula imobiliară și declinul cererii de materii prime pentru construcții și industrie.

În lipsa unor televiziuni suportabile, m-am gândit să fac eu opera de elevare a maselor. Așadar, schmoukiz TV va difuza înregistrat și în reluare o serie de filme documentare și alte materiale video educative, care să suplinească alunecarea în penibil a unor posturi ca Discovery, National Geographic sau History. Cele mai multe sunt în limba engleză și nu au subtitrare, așa că sunt, dacă nu destupătoare de minți, măcar o oportunitate de îmbogățire a vocabularului limbii engleze.

Printre domeniile care m-au pasionat, și în care am „colectat” materiale video se numără istoria, economia, spiritualitatea, politica. Unele documentare prezintă puncte de vedere controversate, sau tratează teme-tabu, vorbesc despre ocultism și conspirații. Nu înseamnă că îmbrățișez neapărat opiniile exprimate de realizatori sau de cei intervievați. Ele trebuie tratate drept ceea ce sunt: simple puncte de vedere, care nu trebuie eliminate din spectrul opiniilor, dar asupra cărora e bine să ne exersăm propriul discernământ.

Nu toate materialele sunt propriu-zis documentare, unele fiind simple prelegeri, interviuri sau cursuri universitare. Chiar dacă sunt lipsite de spectaculozitate și nu au ca scop să distreze auditoriul, cu ajutorul unor scheme destul de standardizate ale oratoriei, cum se întâmplă cu discursurile TED Talk, am dorit să le includ tocmai pentru densitatea de idei. Voi include mai multe astfel de prelegeri, în special în sprijinul ideilor economice ale pieței libere, susținute de Cato Institute, Ludvig von Mises Institute sau John Birch Society, dar și unele cursuri de la universități prestigioase americane, ca Yale și Harvard.

Din motive de copyright, de cenzură sau de opțiune a celor care le postează, unele materiale video e posibil să fie șterse de pe YouTube sau de pe alte servere la un moment dat. Așa că vedeți-le cât se mai poate.

Dacă aveți și voi filme de acest tip, pe care considerați că ar trebui să le vadă cât mai multă lume, puteți lăsa linkul la comentarii. Vă mulțumesc și, ca la TVR pe timpuri, „vă dorim vizionare plăcută!”

Pagina 3 of 3123

Media

Film

Muzica

Sport

Funny

Spiritualitate

Politica