rss
rss
rss

In sfarsit, cineva l-a tratat pe tupeistul Gusa asa cum merita. Ca pe respectivul il cheama Ion Iliescu aproape nici nu mai conteaza. “Da’ ce, suntem un partid de handicapati sa avem nevoie de consilierea lui Gusa?” a replicat iritat batranul comunist cand a fost intrebat daca fostul lider PIN va prelua coordonarea unor filiale din Ardeal, dupa incheierea contractului de consiliere politica a lui Mircea Geoana de catre firma facuta impreuna cu S.O. Vantu. Personajele ciondanelii ma lasa rece, dar ce ma amuza e ca in fine se gaseste cineva care sa trimita la plimbare unul dintre smecherii care se prezinta pe la diverse firme sau partide inarmati cu un laptop, cateva neologisme si foarte mult tupeu, sa le vanda “strategii de imagine”. Unde mai pui ca amandoua personajele afacerii au fost suspectate a face jocurile stapanilor lor din KGB, deci incaierarea mi se pare cu atat mai incantatoare.
Nici perechea comica a lui Gusa, Lavinia Sandru – fosta prezentatoare a Circului Globus – nu sta degeaba, pregatind absorbtia PIN in PSD. Pacat ca prin ramanerea ei in politica nu se va putea pune in practica o anecdota pe care am auzit-o la matinalul B1TV. Se zice ca din moment ce firma facuta de Vantu si Gusa se numeste SOCO SRL (de la prenumele Sorin si Cozmin), daca printre asociati ar fi fost cooptata si Lavinia Sandru, firma ar fi trebuit sa se numeasca SoCoLa.

Visul anticipatelor poate fi pus in practica de Traian Basescu chiar in ceea ce-l priveste. Analistul Bogdan Teodorescu a afirmat in emisiunea lui Robert Turcescu de la Realitatea ca exista o rumoare in privinta unei devansari a alegerilor prezidentiale din toamna. Sub pretextul unei economii la buget pe timp de criza, alegerile pentru Cotroceni ar putea fi tinute in acelasi timp cu acelea pentru Parlamentul European. Basescu ar izbuti atingerea mai multor obiective prin aceasta strategie: ar fi din nou o locomotiva pentru PD-L, ar preveni ascensiunea unui candidat (eventual independent, gen Klaus Johannis, Mugur Isarescu sau Sorin Oprescu), preintampinand si un decont mai consistent pentru criza din acest an. In plus, daca zvonul s-ar confirma, ar fi pentru prima data cand tatal si fiica ar candida in acelasi timp.

Partidul Libertarian American, unul dintre cele mai mari partide politice alternative din Statele Unite (peste 200.000 de membri) s-a pronuntat in mod oficial pentru intreruperea ajutoarelor financiare pe care SUA le acorda anual Israelului. Din 1973 si pana astazi, 270 miliarde de dolari au fost virati statului cu doar sapte milioane de locuitori. Daca impartim ajutorul anual de 4 miliarde, la populatia tarii, rezulta o subventie de peste 500 de dolari pentru fiecare cetatean israelian. De asemenea, sume considerabile au fost virate in acelasi interval catre state vecine care au acceptat acorduri de pace si si-au temperat pozitia fata de statul evreu: Egipt (peste 100 de miliarde) si Iordania (22 md).
Pozitia Partidului Libertarian nu trebuie confundata cu antisemitismul, desi a starnit controverse numeroase de-a lungul timpului. Libertarienii, care se pronunta pentru libera circulatie a persoanelor si abolirea politicilor anti-imigrationiste, se declara in general impotriva interventiei americane in alte parti ale globului. Ei au contestat razboiul din Irak, iar unii lideri ai partidului cer chiar retragerea tuturor fortelor armate pe care SUA le au detasate peste tot in lume.
subiecte controversate
Libertarienii contesta dreptul administratiei de a se amesteca in viata privata, limitarea drepturilor civile in numele luptei impotriva terorismului (legea “Patriot Act”) si implementarea documentelor biometrice (Real ID Act).
Si mai curajoasa este pozitia libertarienilor in problema consumului de droguri. Ei au fost primii care au legalizat consumul de marijuana in unele state (inainte ca Olanda sa adopte o lege similara). Exista si libertarieni care cer dezincriminarea consumului si posesiei de droguri, amintind esecul politicii de prohibitie a alcoolului in anii 30 si costurile uriase pentru contribuabili ale combaterii acestui flagel, inclusiv prin arestarea si incarcerarea a zeci de mii de persoane. Catalogand aceste delicte drept “infractiuni care nu produc victime”, ei se pronunta pentru reglementari la fel de laxe si in privinta prostitutiei, jocurile de noroc sau conducerii fara centura de siguranta.
In dezbaterea privind intreruperile de sarcina, libertarienii sunt mai aproape de polul “pro choice”, asadar contesta dreptul statului de a legifera un domeniu pe care il considera al vietii private.
Cum era de asteptat in cazul unei miscari care cultiva individualismul, exista multe aspecte in privinta carora exista o varietate de opinii in sanul partidului, si care ii imparte pe membri in libertarieni de stanga si de dreapta.
Multi libertarieni sustin dreptul de a purta o arma, dar nu toti sunt de acord cu pedeapsa cu moartea. Sunt insa toti de acord in privinta opozitiei fata de statul asistential, birocratie si cenzura.

Desi suprematia celor doua partide politice majore din Statele Unite nu poate fi contestata, in SUA exista zeci si zeci de partide care participa la procesul electoral si chiar guverneaza la nivel local si central. La alegerile din 2008, din partea Partidului Libertarian a candidat pentru Casa Alba congresmanul Bob Barr. Acesta s-a clasat pe locul 4, dupa Obama, McCain si independentul Ralph Nader, adunand peste 500.000 de voturi, un procent totusi infim la nivel federal.

Cancan a publicat fotografii cu omul de afaceri Peter Imre si deputata liberala Adriana Saftoiu iesind pe rand dintr-un bloc oarecare, sustinand ca ar fi vorba de o idila tesuta intre cei doi. Avand in vedere calibrul personajelor, probabilitatea ca paparazzi de la Cancan sa fie capabili de un asemenea filaj pare destul de mica. Mult mai plauzibila pare ipoteza unei razbunari a lui Traian Basescu, care loveste patru tinte dintr-un foc, avand, dupa cum se stie la dispozitie si serviciile secrete cu tehnica de ascultare si personal antrenat pentru filaj.
Adriana Saftoiu, fost ziarist la Romania libera si purtator de cuvant al lui Traian Basescu, la Primarie si la Palatul Cotroceni, s-a despartit de acesta in urma unui scandal mocnit, de care gurile rele spun ca n-ar fi straina nici o alta diva a administratiei prezidentiale, Elena Udrea. Dupa ruptura de Basescu, sotii Saftoiu au devenit tot mai critici cu acesta, ajungand chiar la atacuri frontale.
Peter Imre e un om de afaceri cunoscut pentru prietenia stransa cu Dinu Patriciu si Calin Popescu Tariceanu.
In fine, sotii celor doi sunt si ei “tinte eligibile” pentru Basescu. Claudiu Elwis Saftoiu a fost sef al SIE, destituit in urma scandalului Hayssam. Atat serviciile cat si Basescu personal ii poarta in continuare pica pentru momentele in care “l-a luat gura pe dinainte” declarand fie ca SIE face ascultari ilegale, fie ca Basescu se delecteaza cu inregistrari ale rivalilor sai politici.
Iar sotia lui Peter Imre e nimeni alta decat fiica lui Teodor Melescanu, fost pesedist, actualmente liberal.
Peter Imre . Adriana Saftoiu
Foto: Cancan

Vocea gajaita de mafiot batran a lui Micki Spaga se va auzi de-acum (la figurat, desigur) si dintre randurile site-ului personal al deputatului penal. Ce mai, Serban Mihailescu s-a hotarat sa devina blogger. Pentru moment, pe site exista un interviu si un anunt de vanzare a casei la pretul estimat de Evenimentul Zilei, anunt ce se vrea spiritual, desigur. Articolele nu pot fi comentate, ca asa e democratic si doar nu-ti faci blog ca sa asculti toti fraierii care iti bat obrazul. Din lista de link-uri aflam ca deputatul ii citeste cu placere pe Adrian Nastase, Dan Andronic si Victor Ciutacu. Bleah
PS: Iliescu, blogger cu state vechi, lipseste din lista lui Micki Spaga.

Preocupati s-o barfim pe Nuti Udrea nici n-am bagat de seama cate parapante sunt in politica noastra. Catavencu a numarat 49, ca la loto, alese pe criterii destul de apropiate de cele ale concursurilor de Miss. La votul popular de pe internet a castigat Magda Bistriceanu, “amazoana lui Geoana”, urmata de Bianca Jurca (PD-L), Andreea Vass (PD-L) si Alina Gorghiu (PNL). De precizat ca Elena Udrea nu a fost inclusa in optiunile de vot, dat fiind ca pornea cu un avans de notorietate prea mare.
Exceptand-o pe Andreea Vass, care are o cariera universitara in spate, “prospaturile” propuse de catavenci mi-au lasat un gust amar. Tare ma tem ca marlanii batrani si nedusi la sala care le propulseaza si le sponsorizeaza carierele politice s-au gandit sa-si satisfaca nu doar propriile pofte, dar si pe cele ale unui electorat tabloidizat. Luate la pieptanat, “politicienele” de care se leaga viitorul tarii mi se par niste ciocioline ceva mai discrete si cu preturi mai piperate. Ca doar nu de crezuri politice poate fi vorba cand te pozezi lasciv in tocul usii, cu sfarcurile itite prin bluza usor transparenta, cum era cazul uneia dintre ele.
caricaturi
De la stanga la dreapta, in ordinea locurilor din top: Magda Bistriceanu (PSD), Bianca Jurca (PD-L), Andreea Vass (PD-L), Alina Gorghiu (PNL), Annamari Dancs (UDMR), Roberta Anastase (PD-L)
caricaturi de Bogdan Petry, sursa foto: catavencu.ro

Eu unul m-am cam saturat sa aflu ca in familia cutarui demnitar s-a mai nascut un geniu cu fusta, ca amanta nu stiu cui si-a mai luat un doctorat si ca nevasta altuia si-a blindat CV-ul cu diplome obtinute in strainatate, inainte de a candida si ea la deputatie.

As prefera nu un clasament al tupeistelor cu protector potent ci un top al femeilor de bun simt din politica. In el le-as include pe: Renate Weber, de departe cel mai competent europarlamentar pe care l-a trimis Romania la Strasbourg, Adriana Saftoiu, o persoana bine pregatita si expresiva, Sulfina Barbu, fosta ministra a mediului, cu luari de pozitie echilibrate de fiecare data.

De cand toata lumea a aflat ca toate e-mail-urile, SMS-urile si convorbirile telefonice sunt stocate pentru a putea fi consultate si exploatate oricand de “organe”, am reauzit exprimandu-se temerea ca SRI s-ar putea comporta ca fosta Securitate. Ingrijorarea e reala, dar terminologic o consider inexacta.
Nu exista niciun moment identificabil in timp in care aceasta institutie (ori suratele sale gen SIE, DGIPI, SIPA, etc.) sa se fi rupt dramatic si evident de ceea ce a insemnat Securitatea. In ceea ce o priveste, o “condamnare a comunismului” nu s-a produs nici macar la modul formal. Ar fi fost si absurd sa pronunti celebra sintagma “un regim ilegitim si criminal”, in conditiile in care nu renunti la a fi continuatoarea “faptasului”.
Mult mai importanta decat declaratiile de principiu (oarece vorbe goale s-or fi rostit de ochii lumii, nu ma indoiesc) mi se pare continuitatea de mentalitate a angajatilor.
Spre deosebire de societatile comerciale, institutiile militare au nevoie de foarte puternice motivatii de ordin simbolic care sa le fie insuflate membrilor. Asemenea organizatii nici nu pot functiona fara a-si indoctrina “recrutii” cu imagini fara echivoc ale dusmanului pe care il au de infruntat (teroristii, iredentistii, fascistii, comunistii, biciclistii….nu conteaza) si cu valori la fel de limpezi pe care le au de aparat (democratia, libertatile civile, statul de drept, privilegiile oligarhilor…orice). In lipsa unei asemenea constructii simbolice, nimic nu l-ar putea opri pe “soldat” sa dezerteze, oferindu-si serviciile altei entitati de acelasi gen. Ei bine, ce sunt invatati actualii angajati ai Securitatii ca apara si impotriva cui?
Sigur, la fosta ANI, sau la cursurile lor pregatitoare trebuie ca se preda oarece drept constitutional, cate ceva despre drepturile omului, samd. Dar si fostii securisti erau teoretic toba de marxism si nu cred sa fi fost vreunul cu-adevarat adept intim al marxismului. Ca si confratii lor activistii, securistii foloseau doar niste formule memorate in limba de lemn, ca forma superficiala de legitimare si de recunoastere, un simplu semn ca apartin castei dominante. Asa ceva li se cerea doar cand se intalneau in cadru oarecum public cu activistii PCR, cei care teoretic ii aveau in subordine. In particular, faptul ca nu erau obligati sa repete foarte des acele minciuni in care nu mai credea nimeni le hranea si complexul de superioritate arhicunoscut.
De la o vreme, cliseele de apartenenta s-au schimbat, aparam Constitutia, nu “cuceririle revolutionare”, ne luptam cu terorismul, nu cu imperialismul. Dar complexul de superioritate are vreun motiv sa dispara? Nici vorba, din moment ce si noile sloganuri li se par la fel de putin aplicabile breslei din care fac parte.
Pentru a se transforma intr-o institutie “in slujba cetateanului si a statului de drept”, SRI avea nevoie sa se delimiteze fara echivoc de tot ce a reprezentat Securitatea. Toti angajatii sai ar fi trebuit sa aiba o constiinta a deosebirii pana la antagonism cu organele de represiune totalitariste. Din pacate, o asemenea atitudine e complet absenta in randurile SRI sau SIE. Absolut toti reprezentantii acestor structuri au incercat sa reabiliteze “onoarea lucratorului onest la Securitate”, “a profesionistului”, “a ofiterului de cariera”. SRI e singura institutie care nu s-a plans de “greaua mostenire”. Dimpotriva, de acolo razbate in mod evident un sentiment de mandrie fata de realizarile “inaintasilor”.
Atata timp cat serviciile de informatii se vor lupta cu CNSAS (institutie pe care au reusit sa o ridiculizeze in timp si cu ajutorul legiuitorilor pe care ii manevreaza) pentru apararea arhivelor Securitatii, pentru tainuirea agentilor si informatorilor, nu putem spune decat ca ne aflam in fata unei continuitati perfecte si netulburate.
Acum cativa ani, purtatorul de cuvant al SRI (intamplator, fiul unui general de Securitate) ne anunta ca 80% din cadre sunt noi, fara legatura cu “defuncta Securitate”. De ce 80 si nu 99 sau 15%? Cifra e data in bataie de joc, din moment ce nimeni nu poate verifica, potrivit legii, daca un agent SRI a fost sau nu securist. Si chiar daca am pleca genele la un asemenea basm, nimeni nu ne poate spune daca restul de sa zicem 20% nu detin tocmai functiile de conducere sau daca cei 80% nu le sunt urmasi biologici. Pentru ca urmasi spirituali le sunt in mod cert. Si…un detaliu minor: la data respectiva, chiar seful SRI, Virgil Magureanu, era numarat la cei 80% prospaturi, de vreme ce abia peste cativa ani si-a recunoscut trecutul de ofiter cu palmares de misiuni externe. Totul e o farsa!

Obama's masters
Master of puppets pulling strains…..Master……Obey your master!

Deja devine sacaitoare importarea “Obama-maniei” la noi in tara, o butaforie absolut indecenta in vremuri de criza, cu milioane de spectatori asteptati sa asiste la Washington la un moment ce se vrea istoric. Culmea prostului gust e minutiozitatea cu care e urmarita imitarea discursului lui Martin Luther King. Pentru ca nu poate fi catalogata altfel maimutarirea unui moment istoric. In rest, la discurs ma astept la aceleasi platitudini heirupiste cu care ne-a adormit si in campanie tanarul socialist scolit la Harvard. Din pacate, chiar daca victoria lui Obama e imbucuratoare pentru evolutia mentalitatilor americane in ultima suta de ani, pana la proba contrarie, voi continua sa il consider pe noul presedinte un produs artificial al mass media. O presa careia, trebuie sa ne amintim mereu, ii lipseste idealismul lui Martin Luther King, inlocuit cu propriul set de interese pe care si le va urmari cu sau fara Obama. Deocamdata ni se serveste pelteaua ecologista a lui Bono, la pachet cu o imitatie de “I have a dream”. Multimea aplauda, televiziunile si-au gasit superman-ul cautat, generatia MTV se poate iluziona ca face politica si e reprezentata.

Stiu, sunt un om rau, un comunist frustrat, dar, recunosc ca daca e vorba de masacrul anual de la Balc denumit pompos “partida de vanatoare”, tin cu mistretii. Acuma, si mistretii aia sunt tot niste imbuibati lenesi, hraniti circa un an de zile din belsug pentru a fi casapiti o singura data pe an de alti imbuibati, denumiti oameni de afaceri, dar eu tot cu necuvantatoarele tin.
De aceea, vestea ca avionul particular al lui Tiriac a fost dat de gard pe pista din Oradea si burtosii s-au ales cu altfel de senzatii tari decat cele pentru care venisera mi se pare o veste buna.
In afara de sperietura, nu sunt raniti. Astept de asemenea o evolutie fara complexe a ramatoarelor si pe campul de vanatoare si sa demonstreze, cum se spune la fotbal, ca anul acesta si-au dorit mai mult victoria. Hai mistretii !

Comentariile legate de numirea lui Virgil Ardelean (Vulpea), soldata cu mazilirea autorului numirii, Gabriel Oprea, mi s-au parut putin abstracte. Se vorbeste mult de unul din cele patru servicii secrete ca de ceva nebulos din interiorul caruia eminente cenusii pun in opera scenarii complicate. Inclin sa cred ca e vorba de lucruri mai prozaice.
In Romania se fura doar cu protectie de la politie, nu vorbim de amatorii care ajung la inchisoare. De la un anumit nivel in sus te poti baza si pe legi comandate special sau pe protectia procurorilor si judecatorilor, pentru cazurile in care nu merg toate ca in planul initial, dar fara protectia “organelor” nu e de conceput vreo operatiune mai rasarita.
Adunarea de date despre colegi ii ocupa unui politist cu grade pe umar mai mult de jumatate din timpul petrecut la serviciu. Sunt informatii cu ajutorul carora te faci util intr-o gasca, iti asiguri o promovare sau cel putin tii in sah promovarea altcuiva dintr-o gasca rivala in postul vizat. De obicei sunt ponturi legate de dosare tinute la sertar, mici spagi si cumetrii, cam in genul celor cu care Abraham i-a sarit la beregata chiar fostului ministru David pe final de mandat, ca razbunare pentru pensionarea nedorita. Daca te incumeti sa aduni asemenea date si despre superiori, poti avea o ascensiune fulgeratoare, dar riscurile sunt pe masura.
In Romania, o singura institutie se poate ocupa in mod legal si fara teama cu asemenea “hobby-uri de militian” si ea e temuta “2 si un sfert”, Directia de Protectie Interna. Prin urmare, as inclina sa cred ca nu chestiunile politice au dat alarma in PSD, nu faptul ca oamenii lui Basescu ar controla in abstract un serviciu de informatii, ci faptul ca le-ar putea fi filati tocmai politistii care le tin de sase.
Cat despre noi ceilalti, singura veste buna ar fi ca au inceput sa se sfasie intre ei.

Media

Film

Muzica

Sport

Funny

Spiritualitate

Politica