rss
rss
rss

Demitizarea se numără printre procesele definitorii ale tranziţiei româneşti, întrucât implică punerea în discuţie a premiselor acţiunii umane şi a valorilor ultime pe care se bazează o societate, trecând dincolo de schimbările formale şi instituţionale, pentru a propune schimbări mult mai anevoioase, la nivelul mentalităţilor. Într-un fel sau altul, la acest proces participă toţi interlocutorii potenţiali ai comunicării sociale, de la elitele culturale şi politice, la jurnalişti, organismele societăţii civile şi restul segmentelor opiniei publice. Subiectul atrage atenţia şi asupra rolului comunicării simbolice în cadrul dezbaterii publice, ca formă de asigurare a legitimităţii, având consecinţe în reconstrucţia mentală a realităţii.

Lucrarea îşi propune, în prima sa parte, o sintetizare a principalelor abordări ale mitologiei, care să surprindă trecerea de la mitul arhaic la cel modern, apariţia mitului politic şi să evidenţieze rolul pe care îl joacă imaginarul în spiritualitatea umană. Partea a doua este o prezentare a principalelor componente ale universului mitologic post-revoluţionar românesc şi a motivelor care duc la erodarea iluziilor şi speranţelor colective. Partea a treia descrie organizarea procesului de demitizare, a celor mai importanţi emiţători ai comunicării sociale şi a implicaţiilor pe care le are derularea acestui proces de amploare.

Critica organizată sau discreditarea spontană a fundamentelor mitologice ridică problema raportului dintre cultura populară şi elitele spirituale, precum şi a intereselor şi justificărilor plasării pe poziţii conservatoare sau demitologizante. Ne propunem să urmărim influenţa pe care o au media, răspândirea modelor culturale şi cultura politică în favorizarea demitizării, precum şi existenţa unor procese paralele, cum ar fi cel de secularizare.

Întrucât demitizarea a fost un proces remarcat cu precădere în istoriografie, vom discuta despre importanţa raportării la trecut pentru comunicarea politică şi pentru definirea unei ideologii. Studierea miturilor politice este în măsură să ofere explicaţii cu privire la motivaţiile de ordin afectiv care determină adeziunea la o mişcare politică şi să justifice trecerea de la implicarea puternică emoţională în viaţa publică, la începutul anilor nouăzeci, la o stare de apatie generalizată şi de deziluzie, exprimată de părţi importante ale opiniei publice.

Nu în ultimul rând, studiul demitizării ridică probleme de ordin etic, vizând influenţa miturilor ca sursă de putere simbolică şi, în general, a factorilor ce scapă controlului raţiunii, asupra culturii politice. Ne vom opri de aceea, în final, asupra consecinţelor posibile ale procesului de demitizare la nivelul mentalului colectiv, şi asupra alternativelor de ordin mitologic, ce stau la dispoziţia societăţilor contemporane.

(inapoi la Cuprins)

Articole asemanatoare:

By schmoukiz, 13.09.2010 in lucrare

Tags: , , ,