rss
rss
rss

Alături de mitologiile societăţii de consum, mitul conspiraţiei se bucură, în mod paradoxal, de suportul modernizării mediatice şi are şanse reale de a câştiga o popularitate sporită în societatea de mâine. Credibilitatea în scădere a presei internaţionale, cultivarea senzaţionalului şi a ştirilor de şoc, împreună cu evaporarea punctelor de sprijin din torentul informaţional sunt elemente favorizante pentru proliferarea conspiraţiilor în imaginarul colectiv.
Realitatea nu este nici ea zgârcită în furnizarea unor elemente în sprijinul acestei teorii. În fond, oricine studiază instaurarea comunismului de către gruparea bolşevică, va descoperi suficiente elemente pentru susţinerea unei teorii a conspiraţiei. Pentru români, intrarea în comunism s-a produs prin uneltirile grupusculului cominternist ce închipuia Partidul Comunist, iar ieşirea, în compania complotului „agenturilor străine”. Şi intrarea în perioada „democraţiei originale” a avut loc tot întovărăşită de misterioşii terorişti care au preluat din imaginar trăsăturile la fel de omniprezenţilor securişti.

Fie că va fi vorba despre masoni, agenţi secreţi sau despre relaţiile oculte din cadrul oligarhiei post-comuniste, limitele potenţiale ale viitoarelor teorii ale conspiraţiei vor fi doar cele ale imaginaţiei. De altfel, şansele ca teoria conspiraţiei să dezamăgească sunt mici, dacă ne gândim şi la uriaşa ei putere de repliere, întrucât ea nu îşi înşeală „cumpărătorii”. Teoria nu promite să divulge tot adevărul, altminteri ea ar fi populară doar printre pacienţii spitalelor de psihiatrie, ci să dezvăluie o mică, dar esenţială, parte din adevăr, pe care alţii (ceilalţi !) nu pot sau nu vor să o rostească.

(inapoi la Cuprins)

Articole asemanatoare:

By schmoukiz, 30.09.2010 in lucrare

Tags: , , ,