rss
rss

Ticalosii (Romania, 2007), scenariu si regia Serban Marinescu. Interpreteaza: Stefan Iordache, Dorel Visan, Mircea Diaconu, Monica Davidescu, Razvan Vasilescu, Horatiu Malaele, Marius Florea Vizante, Gheorghe Dinica

Ticalosii e genul de adevar inutil, care nu mira pe nimeni si prin urmare ramane fara efect. E ca o fotografie de buletin in culori fara cusur, stii ca nu e trucata, dar si ca nu va ajunge vreodata in vreo expozitie de arta. Si nu poate nimeni sa spuna ca subiectul e unul inoportun sau inactual. Pe scurt, e vorba de relatiile mafiotice dintre politicieni, finantatori, personaje de culise si media, cu legaturi care le prelungesc pe cele dinainte de ’89.
Probabil si veridicitatea si esecul filmului pleaca din sursa de inspiratie a filmului, romanul “Ciocoii noi cu bodyguard” de Dinu Sararu. Unul dintre cele mai dizgratioase personaje ale propagandei national-comuniste a lui Ceausescu, Sararu si-a lungit balele si dupa Revolutie in diverse posturi cu sustinere politica (a fost alungat de la conducerea Teatrului National de actorii exasperati), dar a reusit sa se insurubeze cu acelasi talent si in economia privata, punand umarul la punerea pe butuci a bizarei Banci a Religiilor. Deci lumea activistilor, securistilor si imbogatitilor de tranzitie nu ii e straina deloc, dar e greu de crezut ca dinozaurul protocronist a putut trage vreo concluzie rodnica din balaceala dimpreuna cu restul pachidermelor.
Spre lauda lui, filmul nu e artificial, nu lasa in urma senzatia aceea jenanta de falsitate a dialogurilor pe care ti-o dau multe filme romanesti. In distributie sunt cativa dintre cei mai mari actori pe care ii avem, iar interpretarea lor luata separat e impecabila. Ce ii lipseste e dramatismul, tensiunea imprevizibilului si un sens care sa ii incununeze propria veridicitate. In plus, e sentimentul de deja vu: l-am mai vazut pe maestrul Stefan Iordache cantand de gat cu Nelu Ploiesteanu si in alte filme, am mai vazut moderatori de televiziune jucandu-si propriul rol si in alte productii, la fel si mostrele de cinism ale puternicilor zilei, ca si inmormantari cu lautari in atatea si atatea filme. Poate pentru cei care nu stiu de capul lor un astfel de film sa fie o revelatie, desi nu vad ce concluzii pozitive ar putea extrage de aici. Din pacate pentru toata veridicitatea acestei prezentari, filmul are unul dintre cele mai ridicole, fortate si fara noima finaluri din cate am vazut in ultima vreme. Te uiti la acel final si iti spui: asa imi trebuie daca am vrut sa aflu cum e sistemul de la oamenii sistemului si adevarul de la cei care au mintit toata viata.

Articole asemanatoare: