rss
rss
rss


Documentarul: Un secol de egoism. Partea I - Mașini de produs fericirea

Unul din cele mai dure atacuri împotriva civilizației europene a fost dat de școala psihanalitică fondată de Sigmund Schlomo Freud. Eroziunea produsă de viziunea asupra lumii a doctorului Freud e atât de severă și atât de transformatoare, încât se poate spune că freudianismul e unul dintre pilonii civilizației moderne. Freud răstoarnă viziunea creștină, care a hrănit existența continentului, pentru a o înlocui cu principiul plăcerii, ca scop ultim al existenței. Scoasă de sub judecata conștiinței și de sub incidența distincției dintre păcat și virtute, sexualitatea devine prin Freud zeul unei lumi despiritualizate.

Nepotul lui Freud, Edward Bernays, duce freudianismul peste Ocean, într-o formă mai comercială și mai practică. Luând prin învăluire puritana societate americană, Edward Bernays devine unul dintre părinții relațiilor publice (PR). Această disciplină, care se ocupă cu crearea și promovarea imaginii publice a unei persoane, organizații sau cu modificarea percepției asupra unei idei, va fi folosită în secolul XX fie în competiția politică, sub forma cunoscută a propagandei, fie în scop comercial, pentru creșterea notorietății și nivelului de acceptare al unor companii, creșterea vânzărilor și influenței.

Înțelegerea omului ca simplu animal, dominat de instincte și dorințe, manifeste sau reprimate, se va dovedi extrem de practică pentru a fi exploatată comercial. Cu ajutorul acestei înțelegeri simple, „inginerești”, a omului ca animal social, instinctele au putut fi impulsionate și folosite pentru a produce reacții previzibile. Și prin masificarea practicată de ideologiile socialiste, ca și prin spiritul de turmă al consumerismului, cercul s-a închis, căci rezultatul a fost o nouă cădere a omului în animalitate.

Nihilismul moral promovat de psihologia lui Freud își va găsi o completare ideologică într-un alt curent evreiesc major, Școala de la Frankfurt, care îmbină acest tip de reprezentare a societății cu marxismul, pentru a genera actualele curente dominante la nivel occidental: multiculturalismul și corectitudinea politică.

Inspirația lui Bernays a fost eficiența propagandei de război din primul război mondial. Una din primele „reușite” ale lui Bernays a fost promovarea fumatului în rândul femeilor, prin legarea acestui viciu de mișcarea feministă, inventând sintagma „torțele libertății” despre țigări.
O altă idee ingenioasă a PR-ului american a fost decuplarea deciziei de a cumpăra un produs de ideea de necesitate și funcționalitate. Produsele au început să fie promovate ca lucruri dezirabile, pe care ți le dorești pentru a-ți aduce o satisfacție, achiziția devenind o satisfacție în sine. Odată făcută această legătură, cumpărăturile puteau deveni impulsive, o pseudo-necesitate, care răspunde nevoii de stimă de sine. Din acest moment, publicitatea era cea care dicta „nevoile” cumpărătorului și le alinia tendințelor schimbătoare dar coercitive ale modei.

Edward Bernays, agent al tenorului Enrico Caruso și sfătuitor al unor președinți americani, de la Coolidge la Roosevelt, a inventat asocierea dintre produse și vedetele de cinema, plasarea produselor în filme (alcool, țigări, automobile), publicarea de studii pseudo-științifice, create de departamentul de promovare al unei firme, cu pretenția că sunt constatări riguroase ale unor oameni de știință

Prin implicarea lui John Gallup în realizarea primelor sondaje de opinie publică, disciplina a primit și unul din instrumentele sale științifice de cunoaștere, dar și un alt instrument de manipulare.

Partea a 2-a: Crearea consensului social prin relații publice.

Articole asemanatoare:

By schmoukiz, 18.02.2013 in Documentare si conferinte

Tags: , , , , ,