Abonare | Twitter | Facebook

Custom Search

ori la bal ori la spital
Urmarind cele doua televiziuni de stiri nu m-am putut decide niciodata care abordare e mai insultatoare pentru privitori. Antena 3 merge pe o abordare clinica: vrei sa-l vezi pe Valentin Stan fara camasa de forta intr-o efuziune maniacala, pe Dana Grecu intr-o descarcare isterica de foliculina, pe Victor Ciutacu osciland intre simularea epilepsiei si melancolia voioasa? Stii unde sa-i gasesti. Si in general stii si ce urmeaza sa spuna.

Realitatea TV e altfel. Are cazierul amoros al unei veterane a parcarilor de TIR-uri, dar se inchipuie valsand la baluri vieneze. Nici nu e de mirare ca are asa o aplecare catre gale (gen 10 pentru Romania) si campanii (gen Noi vrem respect!… sunt o doamna, vorb’aia!). Cu cat minciuna si viciul ii fac infatisarea hada si mai vulgara, cu atat fardul e mai gros si efectul final mai grotesc. O atitudine de capra raioasa care jigneste si minima inteligenta.
victime colaterale
Campaniile de PR ale televiziunii lui Vantu ascund abilitatea unuia care a putut face miliarde fara sa semneze hartiile care l-ar fi bagat in puscarie. Asa cum Ioana Maria Vlas a platit cu varf si indesat intalnirea cu Vantu, mi-e si jena sa ma gandesc ce personalitati mari sunt periodic mulse de prestigiu de postul din Casa Scanteii. Imaginea campaniei inepte “Noi vrem respect!” e Victor Rebengiuc, cel mai intransigent aparator al obrazului subtire in timpul Revolutiei si dupa. La “10 pentru Romania” au fost purtati ca trofee personale ale trustului eolian: Radu Beligan, Gheorghe Dinica, Marin Moraru, Florin Piersic, Mircea Cartarescu. Cand interesele patronului au cerut-o au fost scosi din joben sau zvarliti in magazia cu recuzita Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu si atatia altii.

Ioanei Maria Vlas, Vantu i-a explicat jucand perfect franchetea, ca nu poate semna acte bancare pentru ca are cazier. Acestor personalitati oare cand li se vor deschide ochii pentru a vedea ca Vantu le duce periodic credibilitatea la amanet, transformand-o in maruntis. Traficand aura unor personalitati veritabile, trustul Realitatea Catavencu migaleste mai departe la un establishment mincinos bazat pe impostura unor pretinsi lideri de opinie si pe mediocritatea unor politicieni controlabili, parteneri de discutii cu sindicalisti la fel de verosi.
o forma de subliminare
Timp de cateva zile, mesajele campaniei Noi vrem respect au rulat pe ecran fara sunet, suprapuse in flash-uri de cate doua-trei secunde peste imaginea vorbitorilor din studio. Tehnic, un mesaj care e sesizat la viteza normala de rulare a imaginii nu poate fi catalogat ca subliminal. Practic, o serie de mesaje livrate vizual fara avertisment (generice) unor privitori care asculta un discurs e tot o forma de subliminare. Atata timp cat telespectatorul nu are ragazul de a recepta critic un mesaj (de a fi sau nu de acord cu el in parte sau in totalitate) se poate vorbi de acest tip de manipulare.
Respectivele spoturi nu au atras nicio reactie din partea CNA, desi nimeni nu poate garanta ca respectivele mesaje nu erau parte a unei strategii electorale. Dupa o metoda oarecum similara, Crin Antonescu si-a promovat site-ul www.spunesitu.ro prin reclame televizate in afara campaniei electorale. Nicio surpriza ca la doar cateva zile de la inceperea campaniei “Noi vrem respect”, sindicalistii coordonati de Vantu au folosit respectivul slogan, iar Mircea Geoana le-a vorbit pensionarilor despre….. ati ghicit, respect.
cenzura, ca principiu si deontologie
De fiecare data cand Realitatea mai depaseste o culme de tupeu, cate un set de principii si reguli deontologice isi mai face aparitia. Suntem prostiti in fata, dar asta doar ca viata sa ne poata parea mai simpla si mai agreabila. Pentru linistea si buna noastra dispozitie, unul din grangurii Realitatii, Sergiu Toader, a inventat chiar si o lista neagra cu foste vedete ale postului pe care se jura ca nu le vom mai vedea la fata. Cel putin pana trec alegerile, la Realitatea nu vor mai fi invitati: Marius Marinescu, Becali, cel din curtea caruia postul transmitea pana in miez de noapte, Vadim, si el bun la ridicat ratingul pana de curand, dar cam periculos in prag de alegeri cu o populatie cu capsa pusa, Lavinia Sandru, prezentatoarea de circ (la propriu!) care era candva una cu decorurile de la Realitatea, s.a. .
Radu Paraschivescu pune in cel mai potrivit context comunicatul cu lista neagra a lui Sergiu Toader:

“Sunt gata sa salut buna intentie a demersului, dar nerabdator sa primesc raspunsul la cateva intrebari. De exemplu, mi-ar placea sa stiu care sunt criteriile de alcatuire a listei negre. De ce Lavinia Sandru figureaza pe ea, dar Adrian Paunescu nu? De ce e interzis Vadim Tudor, dar e admis Sergiu Andon? De ce indispune doar Aurelian Pavelescu, nu si Codrin Stefanescu?

Pe de alta parte, inainte de-a semna lista, autorul ar fi trebuit sa admita public ca Realitatea TV e moasa mediatica a unei bune parti din oamenii pe care vrea acum sa-i elimine din studiouri. Or, n-am vazut nicio forma de penitenta in acest sens. Insa si mai important – decisiv chiar – e divortul de democratie camuflat sub intentia civilizatoare a lui Sergiu Toader. Altfel spus, cenzura fardata deontologic.”

sindicalistii lui Vantu
Televiziunea care ne pretinde acum respect e rasarita din gunoaiele lui Prigoana si reciclata prin off-shore-uri misterioase. In anii in care Nastase isi instaura propria dictatura mediatica era atat de atasata nepotului din Tartasesti ca incepuse sa se susoteasca despre Realitatea ca ar apartine chiar familiei primului ministru. Nu era chiar asa, dar nici departe de adevar. In trust s-au varsat banii fara numar ai sindicalistilor de la Petromservice, capusa Petrom, care a nascut si alte gazete specializate in manipulari ca Gardianul si Ziua. Dupa ce lumea a mai uitat de FNI, sindicalistul-miliardar Liviu Luca s-a retras putin in lateral pentru a-i face loc parintelui sau spiritual, Sorin Ovidiu Vantu, care a recunoscut intr-un final ca el era de fapt proprietarul televiziunii si nu cine stie ce investitori italieni misteriosi cu care ne aburise Prigoana.
Pentru baronii sindicali, parcursul lui Liviu Luca de la sindicalist la rechin al afacerilor pare un model de succes. Potrivit EVZ, pe statele de plata ale lui Vantu se regasesc, ca membri in Consiliu de Administratie al Realitatea Media:
- Dumitru Costin – presedinte al Blocului National Sindical (BNS)
- Marius Petcu – presedinte CNSLR Fratia
- Iacob Baciu – presedinte Confederatia Sindicatelor Democrate din Romania (CSDR)
- Ion Popescu – presedinte al Confederatiei Sindicale Meridian
O parte din miza acestui parteneriat intre sindicalisti si Vantu o reprezinta cele aproape 2 miliarde de euro in bunuri imobiliare, mostenite de la defunctele sindicate comuniste (UGSR), o prada pe care afaceristul a mirosit-o pe timp de criza cu acuitatea cu care rechinul simte mirosul de sange. Dar interesele de afaceri sunt doar jumatate de adevar. Un fenomen cu mult mai grav e chiar sufocarea dezbaterii publice prin inventarea unor personaje de carton, distribuite in roluri diverse (sindicalisti, ziaristi, politicieni) si care apoi acapareaza intreaga putere in stat, pentru a tine in miscare morisca banilor.
Despre cum sunt creati in laboratoarele tandemului Vantu-Luca asemenea lideri de carton vorbeste foarte documentat ziaristul de investigatii Dan Badea, pe blogul sau. Daca urmariti fie si sporadic Realitatea TV nu se poate sa nu fi dat peste vocile vehemente ale unor sindicalisti care mimeaza, uneori chiar convingator, indignarea. Marius Nistor, provenit de la sindicatul SANITAS si ajuns mana dreapta a lui Liviu Luca in CNSLR Fratia, si Vasile Marica, de la sindicatul vamesilor, propulsat ca lider al bugetarilor prin intermediul Sed Lex, sunt doua asemenea exemple. Amuzant e ca lui Marius Nistor noul statut de vedeta i-a adus nu doar notorietate, dar si un nou look: de la frizura muncitoreasca, la una de capitalist. Mai putin amuzant e cum vorbeste Vasile Marica atunci cand nu e filmat de camerele de la Realitatea. Spre exemplificare, cateva spicuiri din stenograma unei convorbiri cu unul din locotenentii sai, reprodusa in acest articol:

“Eu nu mai sunt prost. Am trait doi ani de cumpana in viata si nu mai sunt prost sa ma duca fiecare cu vorba. Eu stiu cat produce si cum produce. Sa aiba grija – si noi suntem pe fata pamantului si nu sunt singuri. De acum trebuie sa imparta…
Eu, una ca trebuie sa-mi recuperez investitia si doi – sa scot mai mult… Daca nu joaca cum trebuie de acuma si cum spun eu – ti-l fac varza. Ii fac si cu stupefiante, cu de toate ii fac. Care-i problema? Sunt organizat, ma. Am facut-o pe naivul si pe prostul, dar nu mai merge. Gata!”

Vi se pare ca acestea sunt cuvintele unui sindicalist care lupta pentru drepturile muncitorilor, sau ale unui mafiot care nu ar trebui sa fie in libertate? Din pacate, e doar o privire pe gaura cheii inauntrul unui sistem cinic tentacular care acum ne pretinde si respectul. Altfel spus, e Realitatea nefardata.

Articole asemanatoare: