rss
rss
rss

Va prezentam, de aceasta data, nu un site, ci trei. www.constructor.ro, si mai tinerii sai pui, www.constructii.org si www.constructii-online.com. Primele doua pagini au in comun tocmai punctul forte al primului site amintit, baza de date pe care o regasiti in meniul din stanga paginii. O baza de date a firmelor grupate pe domenii de la „acoperisuri”, pana la „ventilatie”, ce rivalizeaza arhivele virtuale ale unor cataloage precum Infoconstruct sau Media­construct, si despre care realizatorii sustin, fara a face exces de modestie, ca este „cea mai completa baza de date din domeniul constructiilor, primul ghid de acest fel pe internet, ca aparitie si trafic”.

In cazul celei de-a treia pagini, aceeasi baza de date poate fi accesata printr-un meniu elegant ce ocupa intreaga pagina de start. Este, de fapt, tot ceea ce contine aceasta din urma creatie a celor de la constructor. ro, intrucat restul paginilor indicate in meniul principal sunt redirectionari ascunse catre site-ul de baza.


Ciudata solutie a repetarii aceluiasi continut se regaseste si in cazul altor pagini de pe consfiructor.ro si constructii.org, asa cum este cazul sectiunii destinate evenimentelor unde puteti accesa o foarte folositoare lista a evenimentelor expozitionale, sau al paginii ce ne promite accesul in exclusivistul club constructor.ro. Clonele virtuale ale paginii amintite exceleaza, de asemenea, la capitolul legislatie unde aveti acces la tomuri intregi de legi, ordonante de Guvern si reglementari, care va pot scuti de plata onorariului unui avocat.

(aparut in revista Constructii civile si industriale, aprilie 2005)

O versiune incredibila a unuia dintre cele mai faimoase solo-uri de chitara din istoria rock-ului: Deep Purple – Smoke on The Water.





Smoke on the water _ version zen
Uploaded by buzzleclair-leblog

OK, iata acum si originalul



We all came out to Montreux
On the Lake Geneva shoreline
To make records with a mobile
We didn’t have much time
Frank Zappa and The Mothers
Were at the best place around
But some stupid with a flare gun
Burned the place to the ground.

Smoke on the water, fire in the sky

They burned down the gambling house
It died with an awful sound
Funky clown was running in and out
Pulling kids off the ground
When it all was over
We had to find another place
But swiss time was running out
It seemed that we would lose the race.

Smoke on the water, fire in the sky

We ended up at the grand hotel
It was empty cold and bare
But with the rolling truck stones thing just outside
Making our music there
With a few red lights and a few old beds
We make a place to sweat
No matter what we get out of this
I know we’ll never forget.

Smoke on the water, fire in the sky

Un fragment din documentarul realizat de Discovery despre cum se fabrica un obiectiv foto, o munca in care sunt imbinate migala lucratorilor si tehnologia de varf.



N-AM VRUT SA MA UIT la congresul PC transmis de una din Antenele lui Voiculescu. Nici nu ma gandeam ca o sa scriu despre asa ceva. “Care partid?! Care congres?” mi se pareau intrebari mai de bun simt. Involuntar cand am nimerit peste transmisiunea respectiva mi-am zis: “ce plicticosenie! Saracii angajati din Intact au n-au chef trebuie sa ii dea pe dinozaurii astia mestecand platitudini.” Ei bine, m-am inselat. Dan Ioan Popescu, Dan Voiculescu, Popescu “Piedone” & Co au ramas dinozauri dar circul de la congres a facut toti banii. Am ras si m-am binedispus pentru toata duminica.

Pe scurt, a fost ales mostenitorul tronului inalt cat cele doua procente jerpelite ale partidului, in persoana favoritei sefului, Daniela Popa. Rival, Florin Anghel, calare deja pe salteaua cu bani a Consiliului Judetean Prahova. Dupa numaratoare, niciunul dintre candidati nu avea majoritate, dar Felix renunta la turul doi si il pune pe cel de pe locul trei sa anunte cui ii doneaza voturile. Respectivul e docil si in sala rabufneste un cor de huiduieli.

In momentele cheie, sunetul a fost oprit pe Antena si acoperit grijuliu de comentariul din studio. Nu-i nimic, am putut sa ma distrez mai departe pe Realitatea care jubila sa vada mahalaua.


“Castigatoarea” (care, potrivit ciudatului sistem de vot al PC(R) a avut mai multe voturi impotriva decat pentru) parea timorata si socata, in vreme ce Felix zbiera efectiv la ea sa se opreasca din discurs pentru a-i putea anunta de la microfon pe contestatari sa paraseasca sala. Ceea ce s-a si intamplat. Sarmana Daniela Popa a spus cateva vorbe in fata unei sali golite pe trei sferturi, nu inainte ca majoritatea sa se buluceasca la usi scandand : “Rusine, rusine!”.

Per total, punerea in scena a semanat leit cu una dintre emisiunile cu care Antena facea chiar audienta, “Ciao Darwin” in care publicul tocmit (nici cei din sala nu cred sa fi intrat in PC dezinteresati) intra in adevarate crize de isterie scandand pentru sau impotriva unei teme date (blonde vs brunete, stelisti vs rapidisti, neveste vs amante, samd).

Daca vreti sa va distrati in continuare, puteti citi articolul hilar din Jurnalul National in care oamenii de casa ai lui Felix relateaza triumfalist subiectul. Relatari mult mai realiste veti gasi in Cotidianul, care vorbeste de “impunerea dictatoriala a lui Voiculescu”, sau in Evenimentul zilei unde “alegerile din partidul lui Caragiale” sunt tratate in cheie comica: “Luati partidul de pe mine, ca-l omor” .

“Rebelul” Mircea Badea, acest neobosit luptator pentru adevar, savuros cand e vorba de dusmanii patronului, si-a aratat si el slugarnicia adoptand politica strutului: n-a suflat o vorba despre subiect toata emisiunea si a ocolit articolele de prima pagina din toate ziarele care abordau subiectul. Ca sa-l citez: “bravo, deontologule!”

Pagina de internet a Inaltei Curti de Casatie si Justitie din Romania, Instanta Suprema la nivel national, a fost spart de o grupare de hackeri din Brazilia. Duminica 27 ianuarie 2008, la adresa www.scj.ro putea fi vazuta sigla gruparii Collaps3 Crew care anunat preluarea controlului asupra domeniului.

 

Haideti, domnu’ Basescu, numiti odata un ministru la Justitie ca incompetentii astia nici o parola ca lumea nu sunt in stare sa puna. 🙂

www.constructii-vile.ro este un site comercial, realizat de o companie privata, care incearca si prin intermediul spatiului virtual sa vina in intampinarea unei aspiratii generalizate in randul romanilor care, de cand au fost incartiruiti in masa in blocurile „Epocii de Aur”, tanjesc la normalitatea unei case pe pamant. Cum, gratie noilor tehnologii, o casa nou-construita poate fi „mai putin scumpa” decat un apartament la bloc, e posibil ca vila sa inceteze de a mai fi simbolul unei caste si sa devina un vis tot mai accesibil. Fie ca aveti sau nu resursele necesare achizitionarii unui imobil ce va poate oferi tot confortul de care aveti nevoie, puteti consulta acest site pentru a va alege locuinta ideala. Preturile locuintelor difera, bineinteles, in functie de zona, suprafata si dotari. De exemplu, o vila in „Ansamblul rezidential Mogosoaia – Marta Bibescu” variaza intre 87.000 de euro, pentru 121 mp si 129.400 de euro pentru 205 mp.

Constructiile au un teren de 500 de mp, utilitati si autorizatiile necesare. Din fisa tehnica afisata pe site suntem asigurati ca locuintele sunt construite pe o structura in cadre din beton armat, cu fundatii compuse din pahare la stalpi, grinzi de fundare, zidarie din caramida protherma, tamplarie PVC cu geam termoizolator, tigla ceramica Tondach. Inca de pe prima pagina suntem invitati sa ne alegem locuinta care ni se potriveste. „apeland cu incredere la specialisti nostrii” (sic!), dar suntem dezamagiti, ca internauti, de meniul rudimentar, un amanunt de care merita sa treceti pentru ca, in interior, veti gasi dovada ca realizatorii au depus un efort laudabil pentru realizarea paginii virtuale a firmei lor. Foarte bine se prezinta sectiunea in care sunt prezentate schitele proiectelor locuintelor, din care va puteti face o imagine despre cum va arata noua dumneavoastra casa.


Odata aleasa, locuinta poate beneficia de toate serviciile de amenajare interioara si exterioara oferite de firma care administreaza site-ul. Astfel, pentru exterior se pot executa placari, terase si fatade estetice, iar pentru clientii cei mai exigenti, fantani arteziene si chiar helestee artificiale. Pentru interior, serviciile oferite se refera la: compartimentari din zidarie sau rigips, tencuieli, gleturi, zugraveli, montaje electrice, sanitare, de caramida din sticla tip Nevada, tamplarie, parchet, tapet, etc.

Proiectul unei expozitii virtuale de locuinte este la inceput si speram ca va suferi imbunatatiri. Printre ideile promise de administratorii site-ului se numara o pagina prin intermediul careia se va operi consultanta gratuita pentru creditul ipotecar (pentru moment, in constructie) si o pagina ce se doreste a fi o bursa a terenurilor destinate noilor constructii

(articol aparut in revista Constructii civile si industriale, aprilie 2005)

www.aic.info.ro este un site foarte util constructorilor si arhitectilor, aflat deja in cel de-al optulea an de existenta. Site-ul a pornit ca o initiative de pionierat, in perioada in care dezvoltarea unei afaceri online pe teritoriul romanesc parea o initiativa don-quijoteasca a unor visatori. Administratorul site-ului face chiar o evaluare a dezvoltarii site-ului pe parcursul celor sapte ani scursi de la lansare, de la „performanta” celor 1.000 de pagini afisate pe luna, la momentul actual, cand aceasta cifra este atinsa in doar cinci ore.

Daca aveti nelamuriri in privinta sensului unui termen din domeniile amintite, nu mai este nevoie sa consultati DEX-ul, intrucat dictionarul online, va poate lamuri pe deplin. Astfel, cuvinte si expresii precum „duritate Brinell”, „freta”, sau ,,acetat de polinvil” isi vor dezvalui sensurile cu un simplu click. Unii termeni din dictionar sunt insotiti chiar si de un scurt articol explicativ, dupa modelul enciclopediilor.

Nevoia de informare a vizitatorilor este satisfacuta si de pagina intitulata „Biblioteca tehnica”, unde puteti gasi prezentari foarte detaliate ale unor tehnologii si produse din constructii, fie unele traditionale, ca lemnul sau betonul, fie unele inovative, patentate de anumite societati comerciale.


Site-ul este creat si intretinut de firma clujeana CIS Solutions, care l-a gandit ca pe un serviciu de transmitere electronica a datelor specifice domeniilor arhitecturii si ingineriei constructiilor. Din sectiunea „Software” puteti descarca gratuit si programul aicSimpleSol, un program care are putin peste 4 MB, si atinge trei ramuri de interes pentru arhitecti si ingineri: Higrotermica si acustica (calcul termic pentru pereti); Beton armat si precomprimat (armarea sectiunilor incovoiate din beton armat); si Statica (diagrame de eforturi la grinzi simplu rezemate, calculul fundatiei izolate rigide sub stalpi).

Site-ul se bucura de sustinerea unor specialisti foarte seriosi din domeniu si incearca, in plus sa se extinda spre latura comerciala, straduindu-se sa devina un portal al firmelor de constructii si amenajari interioare. O initiativa salutara, asa cum sunt si efortul de a tine permanent contactul cu vizitatorii prin intermediul sondajelor de opinie si dorinta de a crea o comunitate virtuala cu ajutorul forumului de discutii.

(articol publicat in revista Constructii civile si industriale, aprilie 2005)

APARITIA SPUMELOR POLIURETANICE

In spatele aparitiei spumelor poliuretanice a stat, evident, cercetarea de laborator. Prima reactie in chimia poliuretanilor a fost realizata de catre Otto Bayer la inceputul deceniului trei al secolului XX. Dezvoltarea dinamica a numeroaselor aplicatii si tehnologii a constituit factorul-cheie pentru o crestere puternica a industriei poliuretanilor dupa 1950. Pana la inceputul anilor ’70, poliuretanii erau utilizati doar in sectorul industrial.

Poliuretanul rigid este format prin amestecul a doua substante chimice: disocianat si polyol, in prezenta unui catalizator si a unor activanti potriviti. Prin sprayere, aceasta amestecare se produce intr-o camera mica a pistolului. Pistolul este alimentat de pompe masuratoare plasate in cele doua butoaie cu substante chimice. Prin amestecare, reactia degaja caldura, care este folosita pentru vaporizarea agentului de spumare, care determina expandarea in spuma a amestecului. Datorita conductibilitatii termice scazute a gazului continut in celulele de spuma obtinute, se realizeaza valori mici ale coeficientului de transfer termic.

Spuma poliuretanica mono-componenta, in tuburi cu aerosoli, a fost inventata in 1970, in Laboratorul Imperial Chemical Industries Ltd., prin cercetarile a trei chimisti: A. Wooler, O. Bengson si Aster De Schrijver. Principala problema in producerea spumelor poliuretanice de calitate in tuburi a fost si inca este pastrarea compusilor cu inalta reactivitate (isocianati si polieteroli) sub o presiune ridicata (8 bari) si depozitarea lor pentru o perioada relativ lunga de timp (minimum 9 luni). Ea a fost rezolvata prin inovatia „indexului isocianant”. A fost, de asemenea, nevoie de tuburi speciale cu aerosoli, diferite de cele utilizate in industria cosmetica si de valve cu rezistenta chimica. In 1976, Aster De Schrijver si echipa sa au inaugurat, in Elvetia, prima fabrica de umplere si etansare pentru spumele poliuretanice. La inceputul anilor `80 este dezvoltata spuma poliuretanica bi-component, iar in 1984 a fost inventat primul pistol special pentru aplicarea spumei poliuretanice, denumit Niederdruck Beschichtungsystem – NBS.

SECRETELE POPULARITATII SPUMELOR
POLIURETANICE

Succesul acestor produse se bazeaza in primul rand pe usurinta cu care se pot aplica, practic, fara a fi nevoie de o instruire prealabila. Costul total al etansarii ferestrelor sau usilor utilizand spuma poliuretanica este cu 60-70% mai scazut decat in cazul vechilor procedee traditionale. Spuma este autoadeziva, deci adera usor la majoritatea materialelor suport. Este expansiva, asigurand foarte bine umplerea spatiilor. Se intareste doar pe baza umiditatii din atmosfera. Poate fi considerata un produs universal, caruia i s-au gasit sute de aplicatii. Cresterea costurilor energetice a fost un alt factor de promovare a spumelor poliuretanice. Cifrele vorbesc de la sine: izolatia acustica realizata de 1 cm de spuma poliuretanica echivaleaza cu 1,4-1,8 cm de polistiren. lar izolatia termica realizata de aceeasi unitate de masura a sa, suplineste un strat din lemn de 5­8 cm, unul de caramida de 12-15 cm sau unul de beton de 40-60 cm.


Pe piata de constructii din Romania se inregistreaza un consum anual de 102.000.000 de litri de spuma poliuretanica, imbuteliata in 2.000.000 de tuburi traditionale (cu
aplicator de plastic) si in 800.000 de tuburi traditionale (cu pistol). Ambalarea in aerosoli este costisitoare, dat find ca valva si tubul au acelasi pret de cost indiferent ca in urma folosirii lor se obtin 30, 45 sau 65 de litri de spuma. Un tub cu capacitate mai mare de expandare ofera avantajele unei economii de bani si de timp. Cu un singur tub se pot monta cu pana a 35-40 % mai multe ferestre sau usi. Nu trebuie neglijat nici avantajul protejarii mediului prin folosirea unj numar mai mic de tuburi cu aerosoli.

Reprezentantii companiei poloneze Selena au prezentat in cadrul unei demonstratii capacitatile de expandare ale spumelor poliuretanice din clasa Lexy, comercializate sub numele de marca Tytan. Exemplul oferit de acestia a fost acela al unei cladiri cu 12 apartamente (8 ferestre si 7 usi pentru fiecare apartament). Se vor folosi aproximativ 100 de metri liniari de spuma poliuretanica pentru un apartament si aproximativ 1.230 de metri liniari pentru intreaga cladire. Se pot utiliza 93 de tuburi de spuma traditionala de pistol, fata de 65 de tuburi cu spuma de pistol Tytan 65.

Revenind la cele 102 milioane de litri necesari consumului anual al constructiilor de pe teritoriul Romaniei, potrivit conducerii companiei poloneze, prin imbutelierea a 1.170.000 de tuburi cu spuma Tytar Lexy (cu aplicator de plastic) si a 490.000 de tuburi Tytan 65 (cu pistol), se economisesc 830.000 respectiv 310.000 de tuburi din cele doua categorii. Insumand cele doua cifre, ne putem gandi chiar la o economie de 1.140.000 de tuburi realizata doar pe teritoriul Romaniei atat in beneficiul buzunarulu cumparatorului, cat si al stratului atmosferic.

(articol publicat in revista Constructii civile si industriale, aprilie 2005)

Interviu cu Marin Crutescu, presedintele PPTT (Patronatul Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta)

Care sunt castigurile pe care le are o societate prin inscrierea in Patronatul Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta ?

Cel mai important castig pe care il are o firma prin inscrierea in Patronat e reprezentarea. Asa cum muncitorul se duce la sindicat pentru a-si sustine interesele, o firma se adreseaza unei asociatii patronale. Pentru producatorii de tamplarie din aluminiu si PVC, PPTT este singura organizatie care ii poate sprijini. Initial, ne-am inregistrat ca asociatie (ANPFR), dar in calitate de patronat, avem o eficients incomparabil mai mare. Am obtinut audiente la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, la Agentia Nationala pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si la Ministerul de Finante. Si autoritatea noastra in randul membrilor este in crestere, o dovada in acest sens fiind arbitrajul realizat in premiera de PPTT in cazul litigiului dintre una si mai multe firme afiliate. Mai mult, inscrierea in Patronat devine o necesitate, deoarece in Hotararea de Guvern prin care se infiinteaza Consiliul Tehnic Superior in Constructii se prevede ca firmele nu pot fi parteneri de dialog, ci doar patronatele si asociatiile de profil.


Recent, vice-premierul George Copos a avut initiativa unificarii patronatelor. Cum priviti aceasta initiativa?

Nu pot spune ca suntem deranjati de aceasta initiativa, care se refera doar la uniunile patronale si nu la toate organizatiile patronale. In principiu, orice unificare este benefica. PPTT este deja afiliat la UGIR 1903. Daca va fi dusa la bun sfarsit, aceasta masura va avea rolul de a usura munca partii guvernamentale, care nu poate fi eficienta avand un numar exagerat de mare de interlocutori.

Care sunt principalele probleme legislative cu care se confrunta PPTT?

Sintetizand, as spune ca acestea sunt de doua tipuri: fie o legislatie neclara, fie una insuficienta. Va pot da un exemplu edificator: in domeniul sticlei, lucram dupa un STAS din 1985. Noi am demarat deja o colaborare cu INCERC care lucreaza la primele trei ghiduri pentru aluminiu, PVC si lemn stratificat, care vor iesi, speram, la sfarsitul acestui an. Dar cea mai importanta problema o constituie modificarea actualului Cod al muncii, care e total in defavoarea promovarii afacerii. Legislatia ar trebui sa fie echidistanta in relatia dintre salariati si angajator. Este suficient sa citim articolul 64 din acest Cod si vom vedea ca angajatorul are obligatia „sa ia salariatul de manuta” si sa-i gaseasca un alt loc de munca. Ori asa ceva nu se intampla nici in comunism.

Sa ne referim putin si la mediul de afaceri. Ce probleme exista aici?

Este vorba de o serie de dificultati care risca sa dezechilibreze competitia cu firmele straine si care pornesc chiar de la infiintarea unei firme. Daca in Canada aceasta operatiune dureaza o jumatate de ora, in Romania, infiintarea unei societati in trei zile a ramas doar pe hartie. Si mai importanta este facilitarea accesului la creditele bancare. De pilda, la o licitatie in care am concurat cu o firma italiana, desi am oferit un pret foarte jos, cu un profit minimal, a fost preferata oferta straina, care avea avantajul facilitatilor acordate de statul italian. Dobanzile bancare practicate in Romania se ridica la 31-35%, la o inflatie anuala de 9%, in vreme ce in Italia se obtin credite cu doar 4-5% dobanda, la o inflatie anuala neglijabila, de 1-2%.

Masura privitoare la cota unica de impozitare este o decizie buna care poate incuraja productia in domeniul nostru. Daca aceasta decizie a Executivului va fi cuplata cu o reducere a contributiei la CAS si cu modificarea Codului muncii despre care am pomenit mai devreme, cred ca se va putea vorbi, intr-adevar, de o relansare a activitatii economice.

Care sunt actiunile cele mai importante ale PPTT pentru anul 2005?

Sunt actiuni deosebit de diverse. Am initiat un cadru deontologic privind relatia dintre firme. Ne preocupa foarte mult indeplinirea unor cerinte minime de calitate pentru ferestre, de aceea am pus la punct un standard minim privind productia. Anul trecut, ne-au lipsit, din pacate, posibilitatile mediatice pentru a informa opinia publica in aceasta privinta. Chiar si asa, cei interesati pot afla detalii utile de PE site-ul nostru, www.pptt.ro. Incercam sa fim cat mai de folos membrilor patronatului, pentru care avem o serie de manifestari zonale cu teme de interes precum arta de a vinde sau arta comunicarii.

Trebuie avut in vedere ca in 2007 se vor implementa, la nivelul intregii Comunitati Europene, legi uniforme. Sunt legi cinstite si dure. Firmele aflate in Patronat beneficiaza deje de o informare adecvata, astfel incat schimbarile sa nu ii – ia prin surprindere. Avem lucratori inventivi si polispecializati, dar si o tehnologie veche. Punctul nevralgic e lipsa de experienta a managerilor din generatia tanara.

Cum se prezinta forta de munca din productia de aluminiu si PVC si cum rezolvati caracterul sezonier al unei bune parti din activitatea pe care o desfasurati?

Exista o criza de oameni pregatiti in domeniu. Poate mai usor faci rost de niste utilaje, dar foarte greu educi oamenii. In momentul cand vrei sa dai drumul utilajelor, te lovesti de partea umana. Sa spunem ca dai drumul si la utilaje; iti trebuie partea de oferta, de vanzare. In momentul de fata nu exista o scoala care sa formeze personalul de care avem nevoie. In acest sens, am inceput o colaborare pe termen lung cu Ministerul Educatiei. La Corina Gealan, am agreat o firma care se ocupa cu verificarea personalului nostru, inclusiv eu am fost acolo.

Exista doua categorii de angajati: muncitorii care realizeaza productia si instalarea ferestrelor si personalul de vanzari. Pentru prima categorie sunt necesari cel putin doi ani pentru a avea un muncitor bun pe partea de executie si montaj, intrucat, in lunile cu cerere mare, o parte din personalul din fabrica lucreaza si la montarea ferestrelor. In schimb, salariatul de vanzari se formeaza in cel putin 3-4 ani, intrucat raspunde pregatirea comenzii, oferta, preluarea comenzii, discutia cu clientul, intocmirea dosarului lucrarii, incasare. Ca sa poarte o discutie cu clientul si sa ii dea un sfat pertinent, ar trebui sa aiba cat de cat o pregatire tehnica. As prefera arhitecti sau ingineri constructori. Eu sunt licentiat in stiinte economice militare, dar mi-a placut ceea ce fac si am invatat. Multi imi spun „dl inginer”.

Va dau un exemplu de discutie ce s-ar putea purta cu un client. Sa spunem ca veniti pentru un acoperis de sticla. Eu trebuie sa cunosc date care sa imi permita sa va sfatuiesc ce structura de metal sa alegeti, ce fel de geam. Multi cer policarbonat, un material foarte bun, dar gingas in constructii; intervine gradul de dilatare, daca nu e bine pus in opera. Geamul e cel mai frumos, dar trebuie tratat termic la 650°; un geam termoizolator este acel sandwich numit de toata lumea termopan, care nu permite un transfer mare de caldura dinspre si spre interior. Salariatul de la vanzari trebuie sa poata raspunde la intrebari privitoare la dimensiunile maxime si minime de executie ale unei ferestre, rezistenta materialului, a feroneriei, tipul de geam, tipul de rulou s.a.m.d. E totusi o meserie. Nu exista o facultate pe care sa o poata urma cei de care avem nevoie.

Muncitorii sezonieri se pot folosi doar pentru muncile necalificate. Pentru a ne mentine personalul, acordam un salariu decent si in perioadele cu activitate scazuta, din resursele fabricii, iar in lunile mai­noiembrie lucram zi-lumina. Castigurile sunt usor peste media economiei, cu un plus pentru zona Bucurestiului. Conditiile depind de capacitatea firmei. Majoritatea, vorbim de cateva mii de firme, au un numar mic de angajati, in medie zece persoane. La o firma cum e Corina Gealan, angajatii beneficiaza de apa calda 24 de ore pe zi, automat de cafea, respectarea pauzelor si de un sistem de ajutor financiar intern.

Ce sanse are un investitor care se hotaraste sa inceapa acum o afacere cu termopane si de ce ar avea, concret, nevoie?

Este o intreprindere destul de dificila, avand in vedere avansul celor mari. Ca investitie, are nevoie de aproximativ 40.000 de euro, pentru 30 de unitati pe zi (o unitate reprezinta 1,69 mp). Suma reprezinta o medie intre costul unei tehnologii germane si al uneia turcesti. Are apoi nevoie de un spatiu de minimum 200 mp, care ar fi cel mai bine sa fie in afara Bucurestiului, unde taxele pentru masinile de mare tonaj inseamna cheltuieli in plus. Apoi, sunt necesari alti 20.000 de euro pentru fondul de rulaj cu care se cumpara materia prima si se platesc cheltuielile curente. Inevitabil, se va ajunge si la problema angajatilor, despre care am pomenit. Aceasta problema nu a fost depasita nici in SUA, unde exista o experienta bogata. In continuare, la montaj se produc 70% dintre greseli.

Instalarea de ferestre cu geam termopan a devenit, cumva, o moda in randul romanilor?

Aceasta investitie nu e o moda, e o necesitate. Exista si varianta profilelor din aluminiu, pe care eu nu o combat. Aluminiul e foarte bun pentru luminatoare, sere, pereti cortina, si indispensabil chiar, pentru unele cladiri. Totusi, pe plan european, raportul calitate-pret este optim in cazul PVC-ului, care se prelucreaza si se mentine usor. Investitia aceasta se poate cupla cu alte imbunatatiri ale standardului de viata,, de exemplu, incalzirea prin pardoseala: la 1 m inaltime, caloriferul are doar 17°, la 2,5 m are 25°, in timp ce, prin pardoseala, la 1 m are 23°, iar la 2,5 m are 20°. Incalzirea in calorifer este prin convectie, prin circulatia aerului in incapere, creeaza praf si disconfort.

Ce recomandari puteti face necunoscatorilor care doresc sa isi monteze tamplarie termo­izolanta?

In primul rand, sa fie foarte atenti cand isi aleg firma la care apeleaza. Cumparatorul trebuie sa se informeze la PPTT, sa vada standardele minime de calitate. Sa ceara sa viziteze fabrica si sa se asigure ca produsele au managementul calitatii ISO. Nu ar strica nici sa ceara 2-3 referinte de la beneficiarii lucrarilor anterioare ale firmei in cauza.

PERICOLE INTEGRARII PENTRU FIRMELE PRODUCATOARE DE TAMPIARIE TERMOIZOLANTA

Anticipati schimbari dramatice ale domeniului dupa aderarea la Uniunea Europeana?

In momentul de fata, capacitatile de productie interne ale Romaniei depasesc cu 50% necesitatile, iar pietele externe sunt oricum saturate. Daca nu suntem uniti, vom pierde. Este motivul pentru care vom informa firmele membre ale Patronatului cu privire la cererea de tamplarie termoizolanta din Italia, Austria, Germania si Wile nordice, pentru ca avem si firme care exporta, cum este cazul societatii Lipoplast din Timisoara. Nu se constientizeaza insa, pentru moment, ca, din 2007, vor fi eliminate foarte multe firme. Tari precum Germania au capacitati de productie neutilizate la maximum. Din 2007, isi vor putea incarca productia in camioane si, cu un simplu aviz de insotire a marfii, o vor putea exporta in Romania, asa cum noi ne plasam productia actuala in oricare oras din tara.

Care sunt atunci solutiile?

Solutiile sunt imbunatatirea pregatirii oamenilor, dotarea cu instalatii, mentinerea unui climat de concurenta loiala si informarea pertinenta a clientului. Sunt actiuni pe care le luam la nivelul Patronatului si care pentru vestici sunt deja rutina. Producatorii interni trebuie sa stie la ce sa se astepte. Toate tarile europene au deja o legislatie in domeniu, care noua ne lipseste, si care va fi uniformizata. In 2006, apare Directiva Europeana privind Ferestrele, care va deveni obligatorie si pentru Romania din 2007. PPTT are avantajul de a fi membru al asociatiei corespunzatoare din Germania, care e coautoare a Directivei. Vom primi aceasta Directiva dupa doar cateva sapta­mani si o vom traduce inaintea organelor ministerului, care urmeaza calea oficiala. Subiectul va fi abordat si la Adunarea Generala a PPTT, din mai 2005, de la Construct Expo, impreuna cu reprezentantii asociatiei de profil din Germania. Din 2007, produsele vor trebui sa obtina doua atestari: agrementul tehnic, care exista si acum, si certificarea de produs, care pentru moment nu este bine inteleasa. Certificarea de produs, care va da dreptul de a inscriptiona produsele cu stanta C.E., atesta ca produsul indeplineste conditiile de executie si instalatie ale Uniunii Europene, si va fi facuta de niste organisme ce urmeaza a fi stabilite. Firmele care nu indeplinesc cele doua conditii amintite nu vor mai putea participa la licitatii dupa momentul aderarii.

Ca o concluzie, sunt producatorii romani pregatiti pentru momentul 2007?

Repet, vor disparea foarte multe firme de profil, din 2007, lnsa ideea nu ne sperie, intrucat vor ramane pe piata doar cei seriosi. Nu imi fac probleme ca vreuna din firmele inscrise in Patronat nu va fi pregatita pentru a rezista concurentei din Europa intrucat le pregatim de mai mult timp, oferindu-le asistenta de rigoare si informatia de care au nevoie. In competitia in care ne pregatim sa intram, nu cel mare il inghite pe cel mic, ci cel iute.

Despre Marin Crutescu:

Nascut in 1951 in orasul Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud, Marin Crutescu a absolvit, in anul 1978, Academia de Inalte Studii Militare, desfasurandu-si activitatea in randul fortelor armate, intre 1973 si 1991, cand trece in rezerva la cerere. Este momentul in care isi incepe ascensiunea in lumea afacerilor. A pornit in 1992 cu o mica firma de comercializare a produselor de papetarie, pentru ca in 1994 sa puna bazele intreprinderii de producere a usilor si ferestrelor din PVC si aluminiu, cunoscuta astazi sub numele de Corina Gealan. In acelasi timp, preocupat de interesele oamenilor de afaceri din bransa, a initiat si constituit, in anul 2002, ANPFR (Asociatia Nationala a Producatorilor de Ferestre si Usi din Romania), al carei prim-presedinte a fost ales in unanimitate.

Asociatia s-a transformat, in anul 2004, in PPTT (Patronatul Produca­torilor de Tamplarie Termoizolanta). Este membru supleant al Camerei de Comert si Industrie din Romania si membru al Camerei de Comert si Industrie Ilfov, membru al Patronatului societatilor din constructii, iar din 2004 este si vicepresedinte al UGIR.

Desfasoara, prin publicarea unor articole in revistele de specialitate, si o sustinuta activitate de informare a specialistilor si a publicului larg despre necesitatea si avantajele utilizarii tamplariei termoizolante, folosirea instalatiilor solare etc.

Firma pe care o conduce, Corina Gealan, are 107 angajati, personal cu un inalt nivel de calificare: 11 echipe de montaj, capabile sa asigure service si garantie in maximum 48 de ore. Intinsa pe 3.500 mp, fabrica dispune de utilaje moderne (comanda electronica pentru debitarea simultana a doua profile: sudura automata la 4 capete; debavurare automata; executarea automata a lacrimarelor; montarea feroneriei cu masini speciale; geamul termoizolator se executa automat – taiere, spalare. sigilare etc.).

Pe langa tamplaria cu geam termoizolator de tip FLOAT LOW OPTITHERM, Corina Gealan mai produce: pereti cortina, rulouri exterioare de PVC/aluminiu, rulouri, rame si usi cu plasa contra insectelor, instalatii de incalzire solara-Germania, pompe de caldura, centrale termice WOLF. incalzire in pardoseala, usi de garaj si porti industriale, motoare SOMFY, glafuri de exterior si interior, sisteme de invelitori LINDAB si BRAMAC, hale LINDAB, usi rezistente la foc, usi de intrare metalice, ferestre de mansarda, panouri termoizolante.

(interviu publicat in revista Constructii civile si industriale, martie 2005)

Anuntat cu surle si trambite de fostul Executiv, programul de construire a 400 de sali de sport este pe cale de a suferi modificari fundamentale, din cauza deficientelor de proiectare semnalate. Actualul ministru delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, Laszlo Borbely, a lansat deja un concurs de solutii pentru proiectarea unui nou tip de sala de sport, de dimensiuni mai mari, astfel incat sa permita desfasurarea unor meciuri de handbal, tenis si volei, precum si accesul a 100-150 de spectatori. Potrivit lui Borbely, lucrarile la salile de tip nou ar putea incepe in luna mai. „Sper ca bugetul ne va permite – eventual printr-o reasezare a unor sume – sa definitivam in acest an circa 50 de sali de sport. In prima jumatate a anului vor fi finalizate 45 de sali de sport de tip vechi”, a spus Borbely.


Proiectul amintit a facut si obiectul unui controversat pariu, intre Adrian Nastase si omul de afaceri Ion Tiriac a carui miza era o limuzina Mercedes S500. Deficientele de proiectare si realizare au fost semnalate pentru prima data de un alt mare sportiv, handbalistul Cristian Gatu. Presedintele Federatiei Romane de Handbal decla­rase ca nici una dintre cele 400 de sali de sport realizate de fostul Guvern, condus de Adrian Nastase, nu are dimensiunile regulamentare pentru handbal. „Eu apreciez cele 400 de sali de sport construite in Romania, dar, ca handbalist, nu pot sa fiu multumit, pentru ca nici una nu are dimensiunile regula­mentare pentru acest sport. Nu fac politica sau atac la persoana, dar nu pot fi de acord cu faptul ca salile sunt de 40 m pe 20 din zid in zid, cand regulamentul federatiei internationale prevede 40 m, plus spatiul de siguranta. Nu mai vorbesc de banci sau de tribune”, a declarat Gatu pentru cotidianul Adevarul, care analizeaza si conditiile in care s-au realizat salile la nivel local.

In judetul lasi au fost construite 7 sali de sport, cu o cheltuiala medie de 8 miliarde de lei pentru fiecare: la Liceul „Miron Costin”, Scoala Generala nr. 34 si cate una la Pascani (Sala de Educatie Fizica si Sport aflata in custodia primariei), la Harlau (Scoala „Petru Rares”), la Podu Iloaiei, Ruginoasa si Belcesti. Cinci dintre acestea nu au dotarile necesare practicarii handbalului, o stare de fapt ce isi va gasi destul de greu o rezolvare, dat fiind ca o parte dintre aceste sali au fost date deja in custodia unor consilii locale extrem de sarace.

In Oltenia, in judetul Dolj, s-au ridicat in total sase astfel de sali: doua sali de sport la doua licee din Calafat, una la Segarcea, una la Poiana Mare, alta la Liceul „Petrache Triscu” din Craiova si o alta la Scoala Generala nr. 2 „Traian”, tot din Craiova. Toate cele sase sail de sport construite in Dolj sunt de tip “B”, adica in ele se pot organiza numai orele de educatie fizica si nu se pot tine manifestatii sau antrenamente pentru sport de performanta.

Comentand celebrul pariu al premierului, proaspatul ministru Borbely a declarat ca tocmai graba de a fi date in functiune aceste lucrari a dus la realizarea unor sali care nu corespund nevoilor mai multor sporturi.

O buna parte din dificultatile legate de utilarea acestor sali a fost rezol­vata, ele datorandu-se lipsei fondurilor la nivelul primariilor. Banii pentru urmatoarele lucrari sunt prevazuti in bugetul Ministerului. Este vorba de unele fonduri din credite externe, in special de la Banca Consiliului Europei.

(aparut in revista Constructii civile si industriale, martie 2005)

Pagina 173 of 176« Prima...102030...171172173174175...Ultima »

Media

Film

Muzica

Sport

Funny

Spiritualitate

Politica