rss
rss
rss

Am urmărit noaptea trecută (mai bine zis dimineața de azi) dezbaterea candidaților republicani la președinție și mă tem că Obama nu va avea parte de un candidat prea diferit, ceea ce i-ar putea asigura un nou mandat.
Mitt Romney și-a jucat excelent partitura de favorit și a scăpat neatins din formatul cam bizar al emisiunii, care a fost o înșiruire de întrebări încuietoare și tentative de încolțire a vorbitorilor cu propriile declarații și eșecuri din trecut. O spun cu regret, pentru că Romney e categoric un purtător de cuvânt și de interese al speculanților de pe Wall Street. Cu un electorat superficial, aspectul comercial al afaceristului mormon și fondurile de care dispune s-ar putea dovedi hotărâtor. Faptul că ”Romney are față de președinte” pare principalul său atu, peste care se adaugă talentul stil Obama de a spune banalități care nu angajează prea mult. Trebuie să îi recunoști experiența din afaceri și atașamentul pentru capitalism, care îi lipsesc lui Obama, dar cum diferența ar fi prea greu de sesizat, alegătorii ar putea fi tentați să îl păstreze pe actualul cititor de prompter.

Favoritul meu, Ron Paul, a vorbit ceva mai sincer și s-a văzut rapid încolțit de realizatorii neo-conservatori de la FoxNews și de publicul lor fanatizat. Paul e un non-intervenționist, cere răspicat întoarcerea trupelor americane acasă și abandonarea implicării în conflicte externe costisitoare. Cum o parte din dreapta americană e finanțată direct de complexul militar (fabricile producătoare de armament și tehnică de profil), a fost ca și cum ar fi predicat vegetarianismul la o conferință a măcelarilor. Un raționament de bun simț, potrivit căruia nu ar trebui să ne preocupe atât de mult chiar dacă Iranul și-ar fabrica o bombă nucleară, din moment de mulți dintre vecinii săi o au deja – Israel, Pakistan, China, Rusia – sau câtă vreme America a putut coabita cu un URSS nuclear și mult mai periculos, i-a atras fluierături din sală lui Ron Paul și o serie de interogări din partea realizatorilor și contracandidaților. Aceeași propagandă de război ca în cazul Irakului, se pune în mișcare din nou, a remarcat Ron Paul pe bună dreptate.
Cu siguranță, curajul de a lua în răspăr teme îndelung mestecate de media americană îl va țintui la mantinelă pe Ron Paul, un fost ginecolog, care de câteva zeci de ani luptă pentru liberalizarea sistemului monetar.

O bună prestație a avut și singurul candidat de culoare dintre cei 8 prezenți la dezbatere, Herman Cain, un fost om de afaceri cu o voce ca a lui Morgan Freeman. De dragul diversității, s-ar putea să îl regăsim pe un loc de vicepreședinte, pentru că nu pare foarte pregătit pentru un mandat la Casa Albă.
Deliciul serii l-au făcut disputele acide, cu atacuri la persoană în care s-au afundat Michele Bachmann și Tim Pawlenty toată seara. Pawlenty n-a ieșit foarte rău, fiind considerat cu șanse minime din cauza unui deficit de carismă și de mediatizare. Bachmann însă, care a reușit să păcălească mulți simpatizanți Tea Party cu pozițiile sale inflexibile, a reușit să își merite titlul răutăcios dar de revista Newsweek de ”regina furiei”. Cu un rictus glacial și o privire fixă înainte toată seara, Bachmann, cotată cu șanse măricele, a reușit să piardă cred destul de mult din cauza agresivității și din împunsăturile de floretă ale lui Pawlenty. Păcat că Pawlenty e creditat cu atât de puține șanse, întrucât face figură de om onest și e preocupat realmente de aliații Americii din Europa de Est.
Per total, nu cred că dezbaterea le-a adus mari beneficii candidaților prezenți. Încolțiți de întrebări agresive, au reușit să pară toți niște drone pilotate din birourile consilierilor de imagine care le-au scris mesajele cheie, pe care și le strecurau cu disperare la orice intervenție de câte un minut, indiferent că aveau legătură cu întrebarea sau nu.
Mă hazardez deci la niște pronosticuri: sistemul va controla situația și la aceste preliminarii, astfel încât vom avea doar două clone în finală, amăgind publicul cu mesajele pisate în cap de media de-a lungul anilor. Merg mai departe cu profețiile și înclin să cred că dacă Obama va fi reales prin această proastă inspirație a republicanilor, democrații se vor pricopsi cu rezultatele catastrofale ale politicii de intervenție în economie, ceea ce ar putea însemna că Partidul Democrat și-ar pierde locul în duopol, înlocuit fiind după aproximativ un secol de un alt partid. Vom trăi și vom vedea, dacă bolul meu de cristal a funcționat.
Update: Michele Bachmann a câștigat la mustață votul-test din Iowa cu 28 de procente, urmată de Ron Paul cu 27 de procente si de Pawlenty cu 13. Favoritul Romney a adunat doar ceva peste 3 procente. Pentru moment, agresivitatea lui Bachmann a avut câștig de cauză, pe fondul empatiei din disputa care a părut cam prea dură cu Pawlenty. Dar rezultatul lui Paul e unul cât se poate de convingător.

Articole asemanatoare:

By schmoukiz, 12.08.2011 in Politica

Tags: , , , ,