rss
rss
rss

Cand necazuri te doboara
Si prieteni n-ai sa-i strigi
Tine minte, sfarsitul nu-i aici

Si ce slaveai in taina
E asa cum nu-ti explici,
Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu
Tine minte, sfarsitul nu-i aici

Cand oprit la o rascruce,
Drumul nu sti sa-l prezici,
Tine minte, sfarsitul nu-i aici

Cand nu mai ai nici vise
Si nu sti cum sa te ridici
Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu
Tine minte, sfarsitul nu-i aici

Cand se-aduna norii negri,
Ploaia cade ca un brici,
Tine minte, sfarsitul nu-i aici

Mangaiere n-ai, nu vezi acum
Maini intinse de amici,
Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu
Tine minte, sfarsitul nu-i aici

Pomul vieti creste mandru
Unde spiritul e viu,
Lumineaza iar salvarea
Cerul gol si cenusiu

Cand orasele-s in flacari,
Musuroaie de furnici,
Tine minte, sfarsitul nu-i aici

Si cand cauti in zadar un om
Printr-atatea mii de venetici,
Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu
Tine minte, sfarsitul nu-i aici

Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu
Tine minte, sfarsitul nu-i aici

Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu
Tine minte, sfarsitul nu-i aici

Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu
Tine minte, sfarsitul nu-i aici.



(Versuri de Serban Foarta si Andrei Ujica; recita Florian Pittis)

Voua, celor din hronici, pecetii si herburi,
fiarelor nepascatoare de ierburi,
nepasatoare de carne de fiara, neumbrite de nour,
nearse de soare: Pajura, Bour,
cu schiptru si tiara, –
ma rog, sa va iviti!

Pre voi, fiare heralde:
alde Pardosu’, alde
Irog-inorogu’, va rog sa va iviti!

Fiarelor de buna si de rea priinta,
pe cari vanatorul dac-o sa le prinza,
n-o sa mi-se-aleaga cu pleava si abure,
cu niscai sfarog: fiarelor din fabule,
din eticesti si de zabava carti,
ma rog, sa se iveasca!

Voua, cinstitelor, tie, sperjure,
sarpe san-pomului jur-imprejure,
fiarelor omului semiasemine:
alde Sirenei, celui Chentaur
cu gura de aur, ca a Hrisostomului,
ma rog, sa se iveasca!

Fiare cuminti, cu-o mie de dinti,
cu coada de peste, cu gheare la deste,
cu unghie de tap, cu cap, far-de-cap,
cu blana ca sfecla, cu ochii ca stecla,
cu ochii de valc, fiare cu talc,
cu duhori suave, fiare filosoafe… Ave!

…A psevdofiarelor cant viata-neviata
care nu se trece ca topita gheata,
nu se risipeste in vazduh ca ceata,
nici nu se rumpe ca subtire ata,
au se ofileste ca batrana fata;
caci de zboara-mi zboara altfel decat rata,
se ivesc pe lume nu din ou ca rata,
nici nu-mi pasc faneata-n toata dimineata,
ci-si pastreaza pururi harul si verdeata,
taina si dulceata,-
fiindca nici viata nu le e viata!

Eu va cant si va descant,
va invoc si va evoc,
de noroc, de nenoroc,
Vasilisc si Inorog,
Aspida si Zgriptorog.

Eu va agraiesc, va isc,
Inorog si Vasilisc,
frate Dulf cu ochi de sulf,
dimpreuna cu Adelfa,
soru-ta, eu v-aduc jertfa.

Si tot eu ii tin ison,
Pasarii Calandrinon,
Pasarii de da sau ba,
ca si tie, dumneata,
Scarabee, scara mea…

Eu va cant,
eu va trec pragul,
eu va strig la ceasul fix
si tot eu va uit de dragul
imparatului Finics!

Fie sa renasca numai cel ce har
are de-a renaste, curatit prin jar,
din cenusa-i proprie si din propriu-i scrum,
astazi, ca si maine, pururi si acum.



Sunt curat la trup, curat la suflet
Vreau sa-i inteleg si sa-i iubesc
Nu conteaza cat de lung am parul
Important e cat de mult gandesc.
Simt în trup pletosii daci comatii
Firea mea e saltul omenesc
Nu conteaza cat de lung am parul
Important e cat si cum gandesc.

Lume, lume, soro lume
De ce esti prea rea de gura?
De ce ne privesti cu ura?
Vinovatii fara vina
Cer sa se faca lumina!

Vreau sa-nalt castele de gandire
Vreau sa fiu lasat sa simt cum cresc
Nu conteaza cat de lung am parul
Mai presus e cat si cum gandesc.
Nu e loc de noi in lumea voastra
Nu-s din noi acei ce nemuncesc
Si tin cont de cat de lung am parul
Nu de cum si cat de mult gandesc.

Lume, lume, soro lume
De ce esti prea rea de gura?
De ce ne privesti cu ura?
Vinovatii fara vina
Cer sa se faca lumina!

Hei, voi, neatenti la soarta noastra
Hei, voi, ce ne credeti pui de drac
Gandurile voastre-s si-ale noastre
Gusturile insa nu ne plac.
Hei, voi, care-ati fost odata tineri,
Hei, voi, care stiti ce-i omenesc,
Nu conteaza cat de lung am parul,
Mai presus e cat si cum gandesc.

Lume, lume, soro lume
De ce esti prea rea de gura?
De ce ne privesti cu ura?
Vinovatii fara vina
Cer sa se faca lumina!



(Bob Dylan – Blowing in The Wind)

How many roads must a man walk down before you call him a man?
How many seas must a white dove sail before she sleeps in the sand?
How many times must the cannonballs fly before they are forever banned?

The answer, my friend, is blowing in the wind,
The answer is blowing in the wind.

Cate drumuri un om ar avea de facut pana ei sa-l considere om?
Cate mari pescarusii mai au de batut pana ajung pe nisip pentru somn?
Cate bombe vor mai sfarteca vieti intregi pan’ sa le interzicem pe veci?

Raspunsul prieteni e vanare de vant,
Raspunsu-i vanare de vant.

Cati ani poate un munte in lume trai pana marea sa-l spele intr-o zi?
Si cati ani si oamenii pot vietui pana liber permis le-a fi?
De cate ori omul vede un rau si tace intorcand capul sau?

Raspunsul prieteni e vanare de vant,
Raspunsu-i vanare de vant.

De cate ori omul in sus va privi pana cerul sa-l vada-ndeajuns?
Cat de multe urechi necesare le sunt ca sa auda al drumurilor vant?
Cati mai au de murit ca sa afla in sfarsit ca oameni prea multi au murit.

Raspunsul prieteni e vanare de vant,
Raspunsu-i vanare de vant.

The answer, my friend, is blowing in the wind,
The answer is blowing in the wind.



(Rany Day Woman – Bob Dylan)

Te iau cand crezi ca esti si tu mai bun,
Te iau c-asa ar trebui, iti spun,
Te iau cand vrei s-ajungi si tu acas’,
Te iau cand numai tu ti-ai mai ramas!

Dar hai sa ne avem ca frati,
Toti sintem putin luati!

Te iau cand iesi si tu putin pe strazi,
Te iau cand locu-ncerci sa ti-l pastrezi,
Te iau cand pe pamant calci in sfarsit,
Te iau cand spre iesire mergi grabit!

Dar hai sa ne avem ca frati,
Toti sintem putin luati!

Te iau chiar de la ceai cand te trezesti,
Te iau cand tanar si capabil esti,
Te iau cand banii, banii nu stii ce’s,
Te iau si-apoi iti zic zambind: Succes!

Dar hai sa ne avem ca frati,
Toti sintem putin luati!

Te iau si-apoi iti spun ca s-a sfarsit,
Te iau si-apoi apar din nou uimit,
Te iau cand cu masina mergi hai-hui,
Te iau cand pe ghitara mana pui!

Dar hai sa ne avem ca frati,
Toti sintem putin luati!

Te iau cand numai tu ti-ai mai ramas,
Te iau si-atunci cand mergi si tu acas’,
Te iau si-apoi iti spun ca esti barbat,
Te iau cand in mormant te-aï asezat!

Dar hai sa ne avem ca frati,
Toti sintem putin luati!


Text – Dorin Liviu Zaharia

Sunt un frate tanar, care crede in dreptate,
Am ochi negri, dar am mainile curate.
Iubesc pletele si ploaia si camasile-nflorate,
Nu raspund cand mi se-arunca vorbe-n spate.

Un fapt fara importanta ma poate face sa sper,
Ma-nclin si pun in balanta ce-i sfant cu ce-i efemer.
Peste tot atarna greu
Teama de sinceritate…

Dar de cate ori, prieteni, n-am suras cu intristare,
Cand sperantele pareau inselatoare?
Cand necinstea si prostia si-ascundeau prin gropi norocul,
Stiti de cate ori, prieteni, le-am prins jocul.
Ne-am saturat de palavre, de carti si filme de soc,
Cu vampe reci si cadavre, cu stele de iarmaroc.

Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.

Ni-e lehamite de marsuri, de tromboane si plocoane,
De blazoane, de canoane si fasoane.
Fiindca banul si prostia sunt pericole morale
Circul vieti ne-a impus salturi mortale.
Deasupra florilor noastre ciuperca cheama a pustiu,
Din cer cad pasari albastre si totusi nu-i prea târziu.

Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
Sa-ncercam sa facem noi
Un oras fara pacate.
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.


Media

Film

Muzica

Sport

Funny

Spiritualitate

Politica