rss
rss
rss

Niste baieti destepti de la Harvard dau de cativa ani premiile Ignobel, pentru cele mai amuzante descoperiri stiintifice si cele mai inutile (aparent) demonstratii. Ce m-a scos pe mine din sarite e reactia cititorilor articolului din Evenimentul zilei care prezenta respectivul fapt divers si care se invartea in jurul dictonului incruntat-popular cu baba care se piaptana. Nu lipseau nici referirile la criza mondiala, la foamete si toate cele. Parca Gellu Naum, “parintele” pinguinului Apolodor, lansase candva genialul indemn: baba n-are decat sa se pieptane, va fi treaba arheologilor sa recompuna din pieptanul ei, tara asa cum a fost. (imi cer scuze pentru citarea probabil aproximativa).
Chiar asa, bine fac ca se indigneaza forumistii de pe EVZ, cum isi permit tovarasii astia sa aiba umor in plina criza mondiala?! Pai sa va dau o veste, daca lumea se duce de rapa, se duce tocmai din cauza unor incruntati (ceva mai bine situati decat cei de pe forum) care n-au in cap decat profitul. Si daca e vreo speranta, aceea vine tot de la cei care au suficient spirit pentru a se consacra, macar din cand in cand jocului si gratuitatii.
Nu stiu cat imi va folosi descoperirea care a primit anul acesta premiul Nobel pentru fizica sau biologie, dar in mod cert aflarea faptului ca s-a dovedit stiintific ca puricii de caine sar mai sus decat cei de pisica m-a amuzat, deci mi-a folosit.
Cel mai disputat premiu anul acesta a fost cel pentru chimie, castigat de doua echipe de cercetatori: prima a demonstrat efectul spermicid al coca-colei, iar a doua a demonstrat ca prima echipa s-a inselat!

in cautarea underground-ului pierdut

Cred de mai multa vreme ca media si arta de consum au ajuns in starea deplorabila in care au ajuns si pentru ca a disparut intre timp underground-ul. De fapt, acum orice bruma de talent se cere rapid transformata in sursa de venit, promovata si prezentata ca “next big thing”. Stadiu la care evident nu mai apuca sa ajunga din lipsa unei perioade de acumulare si de rutinare in obscuritate.
Nu stiu daca ati observat, dar din Bucuresti au disparut pana si cantaretii cu chitara din metrou sau de pe strada. Fie au toti deja videoclip fie, mai trist, s-au apucat “de ceva mai serios”. Le-au luat locul, ca-n fotbal, niste cantareti de prin Chile sau Venezuela, cu poncho, fluiere si palarii mexicane. Un turist strain ar putea crede ca ne tragem din azteci si incasi, sau ca suntem un popor tare netalentat daca am ajuns sa importam pana si street performers!
Inainte de ’89, cand talentul natiei se producea aproape exclusiv in underground, doua erau personajele predilecte ale bancurilor: Bula, cel hatru si datator de speranta, respectiv Ceasescu, tot un fel de Bula, dar unul mai incruntat si fara autoironie. Tare ma tem ca la Revolutie romanii l-au impuscat de fapt pe Bula si l-au scapat printre degete pe Ceausescu, de vreme ce bancurile au cam disparut, iar cel de-al doilea personaj pare “alive and kicking” daca judecam dupa frecventa cu care e pomenit.

Un top realizat de revista USA Today ofera o ierarhie a produselor care au avut cel mai mare impact asupra vietilor noastre in ultimul sfert de veac. Clasamentul e dominat copios de gadget-uri si dispozitive electronice. Regele acestor descoperiri epocale a fost ales telefonul mobil, secondat de o alta varianta mobila a unui lucru deja existent: laptopul. Nu avem inca detasarea necesara pentru a spune daca acest clasament e unul corect, sau daca e vorba doar de simple artefacte ale modei, dat fiind ca din clasament lipsesc complet produsele cu impact asupra industriei, transporturilor, sau produsele medicale mai putin familiare marelui public. Dar putem constata ca electronicele in cauza, care par a decurge unele din altele, isi creeaza propriul ecosistem si ne solicita mai mult decat curent electric.

„Am fi putut trai si fara ele”, ar spune orice carcotas. Ba, un conspirationist ar crede ca toate sunt etape ale unui plan de incarcerare a individului intr-un univers virtual de obiecte-fetis perfect inutile. Sa continuam sa parcurgem topul pentru a cauta de partea cui e dreptatea. Medalia de bronz i-a revenit unui telefon „mai altfel”, anume Blackberry. Deocamdata o fi ta americana, modelul patentat de RiM primeste si trimite e-mail-urile in timp real, ca pe SMS-uri, fara ca utilizatorul sa simta cand s-a efectuat conectarea la retea.

Chiar si cardul bancar, singurul produs din lista care nu are legatura cu electronicele, e un element vital pentru comertul electronic si ajuta la preschimbarea banilor fosnitori in biti care trec instantaneu dintr-un buzunar in altul. Dintre inventiile identificate de votantii americani, una singura nu e un lucru palpabil. E vorba de afisarea identitatii apelantului pe telefonul mobil, o gaselnita care ne ajuta cel putin sa-i vedem pe cei cu care nu am vrea sa stam de vorba, daca tot am devenit disponibili nonstop si pretutindeni din pricina mobilului.

Inventiile de pe sapte si opt sunt doar expresii ale unei exigente sporite care a urmat de la sine. Era nevoie de DVD-uri pentru ca CD-urile nu mai erau indeajuns de incapatoare, respectiv de bateriile de litiu, pentru ca ne saturam greu de jucariile noastre electronice. In fine, ultimele clasate in top 10 sunt niste rasfaturi susceptibile a da dependenta. Playerul creat de Apple, iPod, a starnit o moda nebuna in America si are pe alte continente competitori teribili cu proprii adepti greu de convins sa mai scoata castile din urechi oriunde ar merge.

Iar camera foto digitala, prezentata pentru prima data in 1986 de Kodak, a ajuns sa schimbe fata presei prin imaginile surprinse de amatori in cele mai diverse ipostaze si ne-a umplut calculatoarele de fisiere mai mult sau mai putin plictisitoare. Probabil ca impactul pe care tehnologia il are asupra noastra depinde de discernamantul fiecaruia. Dar, fie ca ne place sau nu, ne miscam deja intr-un decor populat de branduri si de produse pe care le pretuim intr-un mod care e impins uneori la limita schizofreniei. Aceasta patima e cea care sustine industria cu pricina in miscare. Vanzarile de periferice au crescut anul trecut volumul total al vanzarilor de produse informatice cu 20% si se asteapta ca accesoriile destinate laptopurilor sa isi creasca vanzarile cu 30-40% in acest an. Bulgarele de zapada s-a pus in miscare si deja nu schimbarile de generatie ale procesoarelor si memoriilor impulsioneaza cumparatorul, ci designul noului mouse wireless, functiile multimedia ale noii tastaturi de culoare neagra sau rezolutia camerei web. Bun venit in lumea „cool”, o lume in care, dupa cum poate confirma oricine a trecut de la CRT la LCD doar pentru ca primul se demodase, „monitorul subtire cu cheltuiala se tine.”

(editorial publicat in revista LAPTOP, mai 2007)

Media

Film

Muzica

Sport

Funny

Spiritualitate

Politica