rss
rss
rss

O viziune stranie a unui membru CNA: Valentin Jucan, la discuțiile privind ridicarea licenței OTV

”Ce este mai deranjat este că în pofida încercării CNA de a avea o relație normală cu radiodifuzorii, în permanență am observat din partea Ocram (OTV) această sfidare și neglijență în ceea ce privește Consiliul. Ați ajuns să ne consideraţi niște furnizori de servicii în condiţiile în care licența obținută este un bun al statului, este un drept care a fost câștigat cu greu la Revoluție”

Eu nu-mi aduc aminte ca statul să fi luptat la Revoluție și să fi câștigat ceva pentru stat. Culmea e că amenzile respective nu au fost date pentru obscenități, pentru informațiile fără acoperire, pentru încălcarea vieții private sau a bunului simți. Nu, s-au dat pentru prezentarea masivă a reprezentanților PPDD și propagandă politică în afara campaniei electorale.

De ce ar fi interzis să existe o televiziune de partid? Așa cum există canale numai de pescuit, de teleshopping, numai de modă, numai de fotbal, dacă cineva vrea să se uite de dimineață până seara la Condurățeanu și Tudor Barbu făcând politică la un nivel imbecil, de ce ar trebui să treacă în ilegalitate? Doar ziare de partid și site-uri de partid există, nu?

Cred că OTV va continua să existe, mutat probabil pe frecvența DDTV, oricum țeparul Diaconescu nu avea de gând să își plătească datoriile firmei aflate în insolvență. Deci postul nu dispare, pentru că nefericiții lui telespectatori fideli trebuie cumva ținuți în frâu de cine trebuie. Dar precedentul mi se pare unul periculos, prin invocare principiului cu statul, care ar fi deținător de licențe și de drepturi. Nu, doar oamenii sunt deținători de drepturi naturale, acelea trebuie apărate, nu presupuse drepturi ale statului, câștigate la Revoluție.

I-a reușit și de data asta: pe RTV, ultima candidată la titlul de tabloid politic, toată ora cât a durat licitația, figura lui Dan Diaconescu nu s-a desprins de pe ecran. Cineva decretase probabil în redacție că figura de șobolan fără dinți a „regelui audiențelor” poate duce postul lui Ghiță mai sus decât poate o ediție de seară, în care Corina Drăgotescu îi bate din ploape lui Gigi Becali, surâzând ca o fată mare la auzul câte unei grosolonii. „Vaai, domnu Becali, dar cum puteți să spuneți asta!?”, în timp ce din priviri și buze i se șoptește mutește un „nu te opri, încă puțin și ajungem Antena 3!”.

Dar nu numai la RTV i-a reușit figura lui Dănuț Chimicul, ci și în presa serioasă. Vrem, nu vrem, măcar următoarele zile ne vom cufunda într-unul din foiletoanele lui: mister, teorii ale conspirației, umor involuntar, amatorism de geniu. În fond, „otevizarea României” e singurul program credibil pe care îl are Dan Diaconescu. Ambițiile sale sunt mult mai mari, pentru a se muțumi doar cu Măruță, Capatos, Simona Gherghe, Mădălin Ionescu, Tudor Barbu, Kanal D și RTV, pentru a-i duce moștenirea mai departe.

Conspirațiile în care ne împinge falitul, care promite să acopere datorii de trei sferturi de miliard de euro sunt multe și grele. Primul „intrat în scenă” e Cozmin Gușă, un personaj la fel de sulfuros ca Domnul Dan însuși. Teoretic e proprietar pe mare parte din OTV, parte preluată de la Vântu. În mod bizar, cei doi nu au simțit niciodată nevoia să clarifice cine cât are din respectiva televiziune și din alte firme, nici fostul secretar general al PSD și membru marcant PDL nu a simțit nevoia să explice sursa banilor. Dacă Diaconescu chiar va apărea cu banii zilele astea, spre Gușă și spre rușii, de care e atât de legat, se vor întoarce multe priviri.

Apoi „intră în scenă” (așa își introducea DD pe timpuri personajele), Remus Vulpescu, prezentatorul showului de privatizare. Culmea, cea mai transparentă licitație din ultimul deceniu ridică din cauza vedetismului acestui arbitru mai multe întrebări decât altele. Imediat după licitație, Vulpescu anunța că, dacă Diaconescu vine cu banii, aceștia se vor întoarce la combinat, ca ajutor de stat pentru plata salariilor și materii prime. Altfel spus, noului patron i se întorc toți banii sub formă de capital rulant, ca și cum ai vinde o mașină și i-ai da înapoi cumpărătorului toți banii să-și ia benzină de ei. Ministrul Chițoiu iese și el cu o declarație și își contrazice subordonatul, spunând că nici vorbă de întoarcerea banilor în combinat.

Aici deja miroase a combinație chimică. Scenariile care se pot face sunt nenumărate. Fie Guvernul încearcă să câștige timp cu o problemă socială, măcar până după alegeri, fie se evită printr-un paravan asumarea înstrăinării încă unei părți din industrie către capitalul rusesc, fie se pune de o alianță sau un joc cu miză electorală. Și pentru USL și pentru ARD, partidul lui Diaconescu e un partener mai interesant decât a fost UNPR-ul lui Oprea, pentru că are momentan mai multe voturi ipotetice. (Ca blana ursului turbat din pădure, momentan.) Un scenariu în care personajul Diaconescu e gonflat artificial înainte de alegeri, la schimb cu niște avantaje cât se poate de palpabile, pentru amatorul de limuzine, vile și yachturi, nu poate fi exclus. Ca și scenariul cu bătaie și mai lungă, ca Diaconescu să fie un competitor râvnit pentru un tur doi la prezidențiale, de cineva, care vrea să repete schema Iliescu în turul doi cu Vadim din 2000.

Colac peste pupăză, tot prolificul Vulpescu ne-o introduce și pe reprezentanta FMI în România, cu care se conversa la telefon pe tema privatizării. Ca în orice colonie, care se respectă, trimisa Fondului îl instruia pe Vulpescu dacă e sau nu cazul să vândă firma statului. Gestul e la limita traficului de influență, dar e un ingredient de vis pentru spectacolele oteviste. Păi ce ar fi o conspirație, dacă nu ar interveni și rușii și americanii? Stați pe aproape că apar ei și evreii și arabii, în episoadele următoare.

Există o singură variantă în care foiletonul acesta otevist, în care am fost aruncați, să se curme înainte de vreme. Să aflăm de la domnu Dan în următoarele zile că banii pentru combinat au dispărut misterios chiar pe drum, undeva între Rucăr și Bran.


Pe viitorul ministru al Culturii vi-l prezentăm
CNA împotrivă cu toții noi luptăm
În studio cu Domnul Dan tot poporul a venit
Emisia cenzurată s-a restabilit
Cavaleri Jedi să ne unim ca să fim
Lui Master Yoda limba învățăm să vorbim
Forța e cu poporul noi frică nu am avut
Pe Domnul Dan ăla mic președinte l-am vrut.

Balamucul OTV evolueaza în limitele normale ale unui balamuc, singura surpriză fiind că i-a prins înăuntru şi pe procurorii care veniseră să-l bage în carantină. Rechizitoriul întocmit de procurorii DNA are două componente: una foarte serioasă, în care sunt aduse probe în sprijinul a două acţiuni de şantaj, şi una burlescă, în care se dă frâu liber unor hilare consideraţii despre rolul presei. Aberaţiile din rechizitoriu i-au dat şansa autovictimizării lui Dan Diaconescu, susţinut şi de colegii de trust de la Realitatea, sau de cei rămaşi fideli lui Vantu sub acoperire, de la site-ul Lumea Justiţiei.
partea serioasă
La finalul cercetării penale, procurorii Gheorghe Bocşan şi Lucian Papici au decis să trimită în judecată 3 inculpaţi (teleastul Dan Diaconescu, ghicitorul Dorel Pârv şi ziaristul Mihai Ghezea, de la Atac la persoană), pentru două acte de şantaj.
Primul caz a fost intens mediatizat, filmul evenimentelor din rechizitoriu fiind următorul: Dorel Pârv îi oferă servicii vrăjitoreşti soţiei primarului din Zărand, Ion Moţ, servicii pentru care îi ia 25.000 euro. Încurajat de acest succes, Dan Diaconescu o trimite la faţa locului pe reporteriţa de investigaţii Mihaela Moise (probabil specialistă în mototolirea cearceafurilor) care adună informaţii compromiţătoare de la localnici. Înarmaţi cu acestea, Dan Diaconescu şi Dorel Pârv trec la actul propriu-zis de şantaj: îi cer primarului 250.000 de euro, apoi se tocmesc pentru 200.000 sau nişte terenuri, din lipsă de lichidităţi. De încasat, reuşesc să mai încaseze doar 40.000 de euro.
În cel de-al doilea caz, patronii jocului Eurotombola de la Prima TV – Sorin Micula şi Paul Petre Ţârdea – sunt abordaţi de către Dan Diaconescu şi Mitruş (Mihai) Ghezea, fost ziarist la Atac la persoană şi realizatorul unei emisiuni de investigaţii difuzată de OTV. Cei doi îi cer lui Sorin Micula 100.000 de euro pentru a nu dezvălui că jocul difuzat de Prima e trucat. O mărturie cheie în acest dosar e cea a fostului fotbalist Marcel Puşcaş, care iniţial nu a recunoscut discuţia despre şantaj, iar apoi şi-a schimbat mărturia pentru a nu fi acuzat de mărturie mincinoasă. Actorul Romică Ţociu, în localul căruia a avut loc negocierea sumei, a depus şi el mărturie.
De remarcat aici asemănarea izbitoare cu practicile altor foşti sau pretinşi ziarişti din trustul Realitatea-OTV, deveniţi combinatori între politicieni şi oameni de afaceri. În egală măsură e de remarcat şi că Diaconescu făcea un fel de haiducie: găsea afacerişti sau politicieni îmbogăţiţi de tranziţie şi le cerea cotă parte. Haiducia se termina aici, căci banii se duceau pe limuzine şi iahturi, nu se împărţeau cu membrii Partidului Poporului. Dar faptul că detecta primari de provincie capabili să arunce cu zeci de mii de euro fără să clipească, sau afacerişti cu lucruri de ascuns rămâne meritul lui Diaconescu. Măcar în privinţa asta avea nas de jurnalist.
Printre rânduri, din stenograme (da, există şi aici stenograme!) mai răsuflă şi alte nume, cum ar fi cel al lui George Pădure, patronul Gepa, în calitate de client de publicitate, dar şi cel al primarului Aradului, Gheorghe Falcă, care ar fi fost şi el luat în vizor pentru a fi trecut prin ceea ce Dorel Pârv îi descria victimei ca fiind “malaxorul” de la OTV. La cât de înalte sunt relaţiile lui Falcă în momentul de faţă, zic să nu excludem ipoteza ca primarul de Arad să fi fost nuca în care şi-a rupt dinţii malaxorul lui Diaconescu.
partea amuzantă
Dosarul lui Dan Diaconescu are momente de un comic nebun, rupte din lumea OTV. Iată, de pildă, cum arăta ritualul pentru care Dorel Pârv i-a luat 25.000 de euro soţiei primarului din Zărand:

un ritual “exorcizant şi, probabil, expiatoriu” menit să-l protejeze pe fiul ei de moartea într-un accident de maşină [..] “aşezat pe un covor roşu”, a fost înfăşurat cu trei feluri de aţă roşie de Doru Pârv, în timp ce clarvăzătorul “se mişca pe o orbită circulară în jurul tânărului” intonând o “incantaţie” într-o limbă “irecognoscibilă”.

Pentru cei care au ratat personajul, Dorel Pârv e merituosul absolvent a 7 clase, fost puşcăriaş, care a reuşit să aibă câştiguri de mii de euro şi să îşi ridice şi o vilă din naivitatea altora cu mai multă şcoală decât el.
Procurorii intră şi ei puternic în universul OTV, chiar din dorinţa de a-l descrie. Pentru că datele despre off-shore-ul prin care Vântu a preluat pachetul de control la televiziunea lui Diaconescu se află în alt dosar penal, Gheorghe Bocşan a înlocuit argumentaţia penală, cu una literară, care să arate totuşi ce legătură e între OTV şi DDD:

“parafrazandu-l pe Flaubert, Diaconescu Cristian Dan este insusi postul OTV… este omul orchestra.”

Dar nu doar părintele Emmei Bovary e adus de procurori în sprijinul rechizitoriului. Sunt citate părerile proaste pe care OTV-ul le-a produs pianistului Dan Grigore (membru al CNA), filosofului Andrei Pleşu (într-un editorial din Dilema veche), scriitorul de SF Cristian Tudor Popescu (într-un editorial din Gândul).
În acest ultim caz, procurorul Bucşan a reţinut ca relevant în dosar articolul în care CTP povesteşte cum DDD “a urinat seară de seară nu numai pe regulile elementare ale jurnalismului, dar şi pe cele ale convieţuirii umane”. În schimb, Andrei Pleşu e citat cu un articol din “Dilema Veghe” (sic!).
După referinţe culturale din sfere rarefiate, procurorul Bucşan ne dă în cap cu pulanul unei mentalităţi de miliţian:

“Presa este a patra putere în stat, iar televiziunea braţul ei armat.

De unde o fi deprins asemenea enormităţi un procuror care la Revoluţie era probabil doar în şcoala generală, nu-mi pot explica. Iar când descoperă uimit şi indignat că televiziunile îşi închiriază spaţiul de emisie pentru producţii externalizate, pare chiar rămas la vârsta primelor mirări.
În fine, fraza apoteotică din rechizitoriul juridico-literar al procurorului Bucşan îl descrie pe Dan Diaconescu:

… consideră, de obicei, că afirmaţiile denigratoare şi aminiţătoare făcute personal în cadrul propriei emisiuni – Dan Diaconescu Direct – nu îi sunt imputabile în vreun fel, pentru că nu a făcut decât să repete cu propria voce ceea ce i s-a dictat în cască sau ceea ce i s-a scris pe un bilet, de autori anonimi. Inculpatul ne face să credem că este de fapt un ventriloc sau o interfaţă performantă IT, un fel de realitate virtuală complexă, care vorbeşte, dar de fapt nu interiorizează în niciun fel ceea ce spune, nişte buze care se mişcă eliberând în atmosferă unde acustice scăpate cu totul din constrângerile neadecvate ale mentalului propriu.

Dan Diaconescu e dovada vie ca biciul facut din rahat poate sa pocneasca. Te umpli de stropi, dar si de bani. Chemati-va vecinii de pe alte bloguri, pentru ca numai de-aici veti afla:
Tot ce nici nu stiti ca ati pierdut, daca nu v-ati uitat la OTV
Clasicism cu securisti si infractori
Cel mai frumos lucru care s-a spus vreodata despre OTV este ca e un Hyde Park al televiziunilor din Romania, locul in care nebuni si lucizi se pot aduna sa spuna ce-i framanta, sub protectia unei imunitati convenite. Metafora a fost rareori meritata, dar de dragul ei n-am dorit sa vad redusa la tacere aceasta inepuizabila sursa de bizarerii, mai ales ca atunci cand inchiderea postului s-a produs, a fost doar o toana de dictator neimplinit a lui Adrian Nastase. N-am uitat insa nici atunci ca postul a aparut cu bani imprumutati de pe la interlopi din fotbal si cu sustinerea unei aripi a Securitatii, ca parte a unui experiment de control al maselor, care prelungea sub alta forma experimentul infiintarii revistei (si mai apoi a Partidului) Romania Mare de catre eminentele FSN.
Cand si cand, de pe ecran se revarsau zoaiele oligarhiei post-comuniste. In emisiuni in care puteau delira intrerupti doar de publicitatea la termopane si ginseng, cate 4-5 ore, romanii au facut cunostinta cu Bebe Ivanovici, Razvan Temesan, Corneliu Iacobov si atatia altii. Televiziunea nu si-a extins proverbialul spatiu locativ din care transmitea dupa asemenea spalari de cadavre in direct, dar Dan Diaconescu si-a platit macar primele rate la Bentley. Tot aici, dupa reginele magiei tip alba-neagra, si-a spus oful si onorabila domana Mimi Camatareasa, mama nu mai putin stimabililor frati Nutu si Sile. Si Lazarus si-a platit si el primele rate de leasing pentru Lamborghini.
Cel mai abject episod pe care mi-l amintesc e cel in care o ziarista din Vrancea, care scrisese despre baronul Oprisan, a fost pur si simplu lapidata in cadrul unei emisiuni din care nu a lipsit nici macar un fost presupus iubit care sa “aduca la cunostinta poporului” ipotetica viata sexuala a ziaristei. Plansele de la ginecolog au lipsit, dar Lazarus inca nu lucra in OTV la data respectiva.
Romantismul vizionar: Nahorniac, Corut, Fortuna
Dar romanii sunt mai presus de toate un popor cu umor. Diaconescu a simtit probabil potentialul de umor involuntar al unor invitati cu mult inainte ca Becali sau Prigoana sa ofere circ fara bani. Personal, am gustat cel mai mult personajele cu viziune si cu misiune. La OTV Florin Nahorniac a povestit in exclusivitate cum s-a intalnit cu Putin si cum Schorder i-a spus sa stea linistit ca presedintele Romaniei va fi schimbat in scurt timp.
Unde altundeva si-ar fi putut prezenta Pavel Corut cele aproximativ 150 de carti pe teme dintre cele mai diverse, de la spionaj, la autosugestie, imbogatire rapida si ezoterism?
Barocul tarziu. Spre dimineata
Inca o dovada ca Dan Diaconescu se ocupa mai mult cu arta decat cu presa e faptul ca invitatii lui sunt mai mult personaje decat personalitati. Cine stie cum o cheama pe ghicitoarea cu prosop in cap? Important e ca-i la fel de memorabila ca persoana supraponderala, prezentata ca “minunata doamna Ciuclea”, care arata ca o soprana, dar cu paiete si pene, ceea ce e un plus.
Instinctul lui Diaconescu i-a spus ca, din clipa in care politicienii si analistii seriosi nu mai pot starni decat lehamite, era loc pentru o galerie noua de comentatori. Asa au aparut: hatrul Dom’ Petrica, ghidusul specialist in arme si munitii Cezar Matei, argoticul Serghei Mizil, tragediana Mariana Moculescu si restul gastii.
In postmodernism cu televiziunea absurdului
Lucrurile ar fi ramas in aceasta zona a caraghioslacului, a balciului cu Tanta si Costel, daca nu s-ar fi petrecut ceva dramatic in structura audientei. Si aici ar fi prea mult sa il acuzam pe Dan Diaconescu de a fi mai mult decat un speculator foarte abil, capabil sa adune peste 30 de milioane de euro din lipsa generalizata de educatie si etica. Diaconescu a fost primul care a intervievat stafii, a intrat in legatura telepatica cu Nicolae Ceausescu, a creat o fictiune colectiva in cautarea Elodiei, inca neincheiata. Pornite din cutia cu miracole a OTV, personajele lui Diaconescu au colonizat rapid celelalte posturi, ca intr-un experiment de laborator esuat: Magda Ciumac, Sexy Braileanca, Roxy Manelista, Naomy, Nikita au dat de mancare la multi moguli cu pretentii.
Dupa otevizare, multi oripilati se arata….
Cel mai mult ma scarbesc presarii care comenteaza cu dezgust arestarea lui Diaconescu, neuitand sa precizeze ca DDD nu e jurnalist. Asa e, Diaconescu nu e jurnalist, e in cel mai bun caz un entertainer, dar dupa regulile profesiei nu pot fi numiti jurnalisti nici propagandistul Gadea, nici Razvan Dumitrescu, nici Radu Moraru si alti inchiriabili cu ora sau cu anul.

VIDEO: Lorin Fortuna ne lamureste care suntem balaurieni, serpilieni, gorilieni sau vulturieni

VIDEO Senzational! Un mort apare in direct la Dan Diaconescu, dar nu spune nimic.

VIDEOA Banal! Dan Diaconescu e azvarlit in tomberon de Tolea Ciumac, un alt arestat in direct.

VIDEO Util in viata: vedeta OTV Matei Cezar (analist pe probleme de armament in cazurile Cioaca si Romanita) va invata cum sa deveniti ninja cu piese de bicicleta

VIDEO Magda Ciumac, pentru perversii din provincie pasionati de upskirt

VIDEO Frustrant! Pentru ca in Romania nu exista emisiunea Alo, Presidente, ca in Venezuela lui Chavez, Traian Basescu e fortat sa participe la emisiunea Alo, Murfatlar in campania electorala.
La o alta tombola organizata de post a fost ca la alegeri: premiile nu s-au mai dat, dar cel putin ne-am distrat.

Inventivitatea lui Dan Diaconescu nu cunoaste margini. Iata o emisiune pe care o poti face si la tine acasa, daca pui camera pe trepied. Ce decoruri, reportaje, filmari exterioare, post-productie…. Nu! Pe Dan Diaconescu l-am vazut realizand o emisiune intreaga cu o singura fotografie, a unei femei in colanti rosii, despre care sustinea ca e Elodia. Va dati seama ce ar putea face omul asta daca ar avea pe mana un slide-show de Powerpoint?!
Cand am butonat eu pe OTV intr-o pauza publicitara, l-am auzit zicand: “iar acum, haideti sa dam zoom pe fata, fundul nu ne mai intereseaza, ne uitam la el deja de mai bine de doua ore“. Mi s-a parut genial.
Nu stiu daca Diaconescu a avut si invitati in seara aia dar, ca in bancul cu Viagra, “cine mai avea nevoie de ei?!”.

Pe amatorii de coliva televizata, sex in plex sau muc si sfarc e bine sa ii tii cumva in frau. Papusarii s-au gandit si la ei in vremuri de criza, nu de alta, da sa nu le vina idei sa iasa in strada pe burta goala. Vadim Tudor ii ofera fratelui Gigi Becali un loc pe listele PRM la alegerile europarlamentare. Gigi sufera, cum ziceam un rebranding, cat sa poata fi propulsat din nou in atentia spectatorilor de Acces direct si Un show pacatos. Ideologic, daca se realizeaza si trece pragul, gruparea va reintregi in Parlamentul European familia euroscepticismului hazliu.

Locul lui Luis Lazarus la OTV a fost ocupat cu brio de un personaj la fel de indigest. Il cheama Tudor Barbu si are scoala teverista de pe timpuri, deci promite. Specialitatea lui nu sunt campaniile justitiare aducatoare de profit, e mai mult axat pe nisa politica, dar si de aici se pot strange castiguri comparabile, daca stii cui sa-i pui la dispozitie ora de emisie. Nu-l vad in stare sa-si ia prea curand Lamborghini nici macar in leasing, dat fiind ca e momentan cantonat in zona mai stramtorata a gargaragiilor de provincie cu aspiratii la cate o primarie sau vreo deputatie de colegiu desfundat, dar de undeva tot trebuie sa incepi.
In cele cateva secunde cat l-am rabdat asta seara, tabarase impreuna cu un politician bine hranit pe un batranel firav de 95 de ani. “Tataie, mata esti intelept, daca ai ajuns la varsta asta, da de politicieni ce parere ai, ai auzit vreunu?”
Aici trebuie sa recunosc ca am avut aproximativ aceleasi presupozitii ca politicianul si reporterul, adica mi s-a strans inima ca o sa urmeze ceea ce asteptau cei doi. Dar in loc sa vedem un taran incoerent spunand cu ura “da, sunt toti niste hoti, au furat, era mai bine pe timpul lui Ceausescu, noroc cu dumneavoastra ca ne mai ajutati….” stupoare! Batranul raspunde: “da, da, politicieni, am ascultat mai multi, l-am apucat si pe Maniu…” V-ati prins? Pentru minunea asta de om, actualii descurcareti nici nu meritau sa-i ocupe memoria la capitolul politicieni!
Dar ce e mai trist e ca nici din punctul asta cei doi haidamaci ai camapaniei electorale nu si-au iesit din fire si au continuat sa-i vorbeasca omului pe care casunasera cu tot cu echipa de “simpatizanti” ca si cum ar fi avut in fata un tampit, iar in fata micilor ecrane o clasa intreaga de oligofreni.
“Tataie, lasa, da de aia care dorm in Parlament, ce parere ai, i-ai mai vota?”
Omul mai face o ultima eschiva apeland la bun-simt si ingaima ca “Nu sunt toti rai, sunt de la caz la caz….” Dar soarta ii era pecetluita.
Hiena electorala ii pune mana pe umar si ii arata ce e bine pentru el: “Uite, bre, dansu e tanar, n-a mai fost in Parlament, are o firma de avocatura la Bucuresti, o sa mearga sa faca legi pentru tara si pentru mata…”
Stelian Tanase isi incheia pe vremuri comentariile cu formula: “in rest, toate sunt cum le stiti, cineva ne ia drept tampiti”. Mai ilustrativ de atat, n-am gasit nimic.

Va spuneam intr-un articol anterior (L-am turnat pe Dan Voiculescu!) ca m-am decis sa devin petitionar la CNA de fiecare data cand ma enerveaza ceva la televizor. Ei bine, surpriza, azi pe mail primesc un raspuns cat se poate de oficial de la CNA:

Consiliul National al Audiovizualului, intrunit in sedinta publica in data de 28.10.2008, a analizat atat sesizarea dumneavoastra (…) cat si raportul de monitorizare intocmit de directia de specialitate din cadrul C.N.A. ca urmare a reclamatiei, si va comunica urmatoarele:
Membrii Consiliului au decis sa sanctioneze cu somatie publica postul OTV (…), pentru ca s-a constatat incalcarea prevederilor art. 18, alin. 2 din Decizia CNA nr. (…) privind campania electorala in audiovizual („Pana la inceperea campaniei electorale emisiunile informative si de dezbatere vor respecta prevederile Codului audiovizual si nu vor avea caracter de propaganda electorala”).
Cu consideratie,
Presedinte
Rasvan Popescu

Acum trebuie sa recunosc ca sunt destul de incurcat de situatie, si dupa ce am ras cu pofta, ma simt chinuit de remuscari. In nemernicia mea, ca un caine turbat, am muscat mana care m-a distrat, cum ar zice Dinica.
Pai de cine mai rad eu daca din somatie in somatie astia inchid OTV-ul? Magda, iarta-ma! Dom’ Petrica, va rog sa tineti cont si in cazul meu de prezumtia de nevinovatie!
In plus, la modul cel mai serios, ceva ma pune pe ganduri. Dupa cum spuneam mai sus, eu depusesem doua sesizari…prima viza clipurile lui Dan Voiculescu de pe Antena. Ori la respectiva sesizare, bazata pe exact acelasi motiv ca reclamatia care viza OTV, n-am primit inca niciun raspuns!
Si sa nu-l crezi pe Lazarus cand vorbeste de conspiratii. Suspect, foarte suspect!

Filmele lui Nae Caranfil , Daneliuc sau Pintilie palesc in fata unui moment de antologie a grotescului romanesc difuzat in direct sambata seara de OTV. Episodul 111 al serialului Elodia a fost intrerupt intempestiv de aparitia in studioul din garsoniera a unei ciumaf, pardon, a unei tinere fermecatoare in rochie de mireasa. Initial am presupus ca e chiar Elodia care se casatoreste in direct cu SPP-istul. Pe ecran scria oricum ca si Cioaca a fost eliberat, deci speram intr-un final de geniu al scenaristilor coordonati de celebrul Dom’ Petrica.

Din pacate nu era cazul. Mireasa a inceput sa glasuiasca, dar nu in romana, ci in engleza. “Eh, daca tot apare femeia la televizor, mi-am zis, probabil vrea sa faca impresie….”. Aveam sa ma lamuresc ca ea nu ni se adresa noua, fanilor lu Cioaca de acasa, ci sotului ei, un american, pe nume Ron. (Detaliu care il poate scuti pe Lazarus de o intrebare gen “Cine naiba a luat-o si p-asta!?”). In fine, va redau mai jos, genialele replici. (engleza fetei era una aproximativa, de unde am dedus ca intr-o casnicie si limbajul trupului e suficient):

– Ron, uuu, I’m here! (isi agita mana inspre camera)

– Ron, you have to pay for me now!

– Ron, do you want me? You have to pay for me now…..money !! (gesticulatia aferenta)

M-am intrebat atunci ce-o fi gandit bietul american pus in fata unor asemenea obiceiuri ale bastinasilor. Sa fiu drept, asteptam o replica sictirita a yankeului care sa ceara viza de Canada si sa tranteasca ceva de genul: “Well, I thought I was getting a wife, not a fucking prostitute!”.

Dar adaptabilitatea lui ginerica la “obiceiurile faine de pe la noi” a fost admirabila si a cazut la pace cu rapitorii pentru cateva sticle de sampanie.

Din spatele lui, prin telefon razbateau cantece de petrecere si vocile copiilor din casatoria anterioara a romancei care, fireste, militau si ei, in felul lor, pentru intarirea prieteniei romano-americane.

PS: Elodia nu a fost gasita nici in acest episod, Dom’ Petrica e de parere ca totul e o inscenare. Va tin la curent.


Media

Film

Muzica

Sport

Funny

Spiritualitate

Politica