rss
rss
rss

Au innebunit salcamii
De atata primavara,
Umbla despuiati prin ceruri
Cu tot sufletu-n afara

Si l-au scos de dimineata
Alb si incarcat de roua
Cu miresme tari de ceruri
Smulse dintr-o taina noua

Au innebunit salcamii
Si cu boala lor odata
S-a-ntamplat ceva imi pare
Si cu lumea asta toata

Pasarile aiurite
Isi scot sufletul din ele
Pribegind de doruri multe
Calatoare printre stele

S-a-mbatat padurea verde
Nu mai e asa de calma,
Tine luna lunguiata
Ca pe-o inima in palma

Nu-mi vezi sufletul cum iese
In haotice cuvinte,
Au innebunit salcamii
Si tu vrei sa fiu cuminte?


(versuri de Ioan Alexandru)

Lumina lina, lini lumini
Rasari din codrii mari de crini
Lumina lina, cuib de ceara,
Scorburi cu miere milenara.

De dincolo de luni venind
Si niciodata poposind,
Un rasarit ce nu se mai termina,
Lumina lina din lumina lina.

Cine Te cunoaste Te iubeste
Iubindu-Te nadajduieste
Ca intr-o zi, lumina lina
Vei rasari la noi deplina
Cine primeste sa Te creada
Trei oameni vor veni sa-l vada

Lumina lina lin lumini
Rasari din codrii mari de crini
I-atata noapte si uitare
Si lumile-au pierit in zare
Au mai ramas din veghea lor
Luminile luminilor

Lumina lina lin lumini
Instrainandu-i pe straini
Lumina lina, nunta, leac
Tamaduind veac dupa veac
Cel intristat si parasit,
Cel plans si cel nedreptatit
Si pelerinul insetat
In vatra Ta au innoptat
Lumina lina, leac divin
Incununandu-l pe strain
Deasupra stinsului pamant
Lumina lina – Logos sfant.


Media

Film

Muzica

Sport

Funny

Spiritualitate

Politica