rss
rss
rss

Era inevitabil sa apara si un studiu care sa ateste ca lenea e sanatate curata, asa ca daca ma mai sunati la pranz si dorm, aflati ca stiinta e de partea mea. Cercetatorii belgieni au constatat in urma testelor ca “pasarile de noapte”, persoanele care se trezesc si se culca la ore tarzii au rezultate mai bune decat cei care se trezesc cu noaptea in cap. Participantii la experimentul relatat de Daily Mail au avut la dispozitie acelasi numar de ore pentru odihna, dar dupa programul ales de ei. Dupa trezire, ambele grupe au avut rezultate similare, dar in a doua parte a zilei persoanele matinale au devenit somnoroase si au fost surclasate de petrecaretii care sunt activi pe timpul noptii.

Am vazut un documentar foarte interesant pe Viasat Explorer sambata, de la 11 (se pare ca va avea si o continuare). Potrivit studiilor citate in film, doar 2% dintre soldatii angajati intr-o infruntare directa cu inamicul trag pentru a ucide. Si ca o coincidenta uimitoare, intr-un alt studiu, 98% dintre soldati au probleme de ordin psihologic mai mici sau mai mari la intoarcerea acasa.
Confruntati cu perspectiva de a-si ucide semenii, cei mai multi dintre soldati folosesc in mod mai mult sau mai putin constient tertipuri, explicate prin instinctul de conservare a speciei. De asemenea, multe dintre actele de violenta sunt in fapt menite sa intimideze oponentul, nu sa-l anihileze; de exemplu, armatele de pe timpul lui Napoleon ar fi putut produce un numar mult mai mare de victime daca ar fi folosit arcuri cu sageti in locul ineficientelor dar zgomotoaselor muschete. Numarul mare de victime din timpul ultimelor razboaie e pus pe seama aparitiei armelor care nu necesita contactul vizual cu oponentul.
Cei 2% “natural born killers” se impart in psihopati (agresivitate ridicata, empatie scazuta, capacitate redusa de a interpreta mesajele emotionale ale celorlalti, absenta compasiunii) si “eroi”, care isi motiveaza actele prin dorinta de a-si proteja camarazii de un pericol iminent.
Aceste date stiintifice par sa confirme ca in om exista o lege morala (ca in dictonul lui Kant), gravata chiar in straturile de profunzime ale creierului, activate in conditii extreme de stres. Iar daca porunca “Sa nu ucizi” e atat de profund inradacinata in om, ne putem aminti si de ceea ce Apostolul Pavel scria in Epistola catre Romani (cp 2, vs 14): “[…] paganii, care nu au lege, din fire fac cele ale legii, acestia neavand lege, isi sunt lorusi lege […]”

Pana in 2011, laptopurile nu vor mai fi o minoritate, potrivit IDC care indica aceasta data ca momentul din care se vor vinde mai multe sisteme portabile decat fixe. In prezent raportul dintre desktop-uri si laptopuri e de 1 la 1,6 in favoarea sistemelor de birou, vandute in 138,3 milioane de unitati anul trecut, fata de 82,4 milioane de unitati pentru laptopuri. Pietele asezate din tarile cu putere mare de cumparare inregistreaza cresteri tot mai mici ale vanzarilor de sisteme desktop, evolutii care in anii urmatori se vor transforma in scaderi ale volumelor absolute, moment in care doar dorinta de recuperare a decalajului digital manifesta in tarile in curs de dezvoltare va mai sustine cresterea la nivel mondial.

Rata anuala de crestere estimata pentru laptopuri va fi de 16%, comparativ cu cresterea generala de 10%. In lume s-au vandut anul trecut peste 227 de milioane de sisteme informatice. Desktop-urile au cresteri diferite in diverse zone ale globului nu doar pentru ca exista o tendinta generala catre mobilitate ci si pentru ca pe multe piete in crestere sunt preferati producatori locali care le asambleaza la preturi mai mici, lucru care nu se intampla in cazul portabilelor.

(articol publicat in revista LAPTOP, mai 2007)

Utilizatorii individuali sunt mai entuziasti in adoptarea conexiunilor de mare viteza decat firmele si institutiile.

Potrivit unui studiu realizat de IDC la cererea Cisco, in Romania numarul total de conexiuni broadband a ajuns la 731.000. Dintre acestea, 83,3% sunt detinute de clientii rezidentiali, 16,3% de sectorul de afaceri, iar 0,5% de zona educatiei si administratiei. Studiul, dat publicitatii la finele lunii ianuarie, foloseste centralizari ale unor date colectate pana la jumatatea anului 2006, deci potrivit tendintei ultimei perioade, cifrele actuale sunt probabil peste nivelurile mentionate in raport.


Specialistii IDC si Cisco prevad o impulsionare a nivelului de conectare a populatiei de aparitia unor servicii cu valoare adaugata, de cresterea calitatii serviciilor; in prezent aceste conexiuni sunt folosite pentru navigare pe internet, activitati interactive, download si divertisment. Un exemplu de schimbare a pietei care favorizeaza dezvoltarea ei e aparitia celor trei jucatori, Romtelecom, RDS-RCS si UPC-Astral, care au in portofoliu servicii integrate (Tirple Play): linii fixe de telefonie, acces la programe de televiziune si transfer de date.

Mai aproape de Europa, dar inca departe

Cu o rata de penetrare de 3,4%, Romania se situeaza pe locul patru in regiune, dar chiar si cresterea estimata de reprezentantii Cisco la 150% a fost insuficienta pentru a ne apropia de nivelul ratei de patrundere broadband din Uniunea Europeana de 25%.

Cablul e cea mai populara metoda de conectare la internet, cu 48,3% din totalul conexiunilor, urmata de LAN, cu 38,3% si de serviciile DSL si Metro Ethernet, aflate in curs de dezvoltare. La nivel european, conectarea prin ADSL e foarte raspandita, diferenta de pondere la noi fiind pusa pe seama unei reactii mai lente din partea Romtelecom care isi extinde abia acum acest tip de serviciu. Nu au fost luate in calcul si conexiunile broadband mobile, prin CDMA si UTMS, dar scazand legaturile fixe din datele similare prezentate de ANRC, ele se pot estima undeva in jurul a 370 de mii. Conexiunile de tip LAN sunt proprii retelelor de cartier, operate de multe firme, dar analistii spun ca acestea vor face obiectul unor achizitii de catre marii jucatori, ceea ce va conduce la o consolidare a pietei.

Studiul nu poate oferi date certe despre calitatea serviciilor, multe dintre contracte stipuland viteze pe care furnizorii „fac toate eforturile” pentru a le atinge, fara a le garanta. Un lucru imbucurator e scaderea treptata a conexiunilor slabe, de sub 128 Kbps si inlocuirea lor cu largimi de banda de 512 Kbps. Rata de download medie pentru Romania, undeva sub 1 Mbps permite navigarea, unele activitati interactive si descarcarea de muzica prin programe P2P, cel putin pentru unii dintre utilizatori, dar e insuficienta pentru servicii mai complicate de video-conferinta, televiziune contra cost prin internet, sau pentru receptia de semnal video de inalta rezolutie, pentru care e nevoie de o largime de banda de opt ori mai mare.

In anul trecut s-au facut simtite efectele cresterii economice si ale standardului de viata, ale competitiei dintre furnizori. Ramane insa piedica majora a extinderii internetului o constituie slaba dotare cu calculatoare a populatiei si situatia aparte a mediului rural. Din sectorul economic, schimbarea vine din partea intreprinderilor mici si mijlocii care fac pasul de la dial-up la broadband. La fel de lent in adoptarea noilor tehnologii ca si mediul de afaceri, sectorul educational inregistreaza un numar insuficient de scoli conectate prin broadband, ceea ce va necesita sustinerea unor programe nationale de dezvoltare.

„Accesul la internet dedicat, rapid si cu un cost eficient,” spune Bogdan Constantinescu, manager general Cisco Romania, „reprezinta fundamentul infrastructurii necesare pentru dezvoltarea societatii informationale in Romania. Solutiile broadband au un rol esential in infrastructura de comunicatii si reprezinta cea mai puternica strategie in obtinerea unei dezvoltari economice durabile si a unei productivitati sporite.” Avantajele la nivelul comunitatii au in vedere cresterea productivitatii, a includerii sociale, a sigurantei, prin sisteme de supraveghere, etc.

(articol publicat in revista LAPTOP, februarie 2007)

Un studiu prezentat de Nokia tine sa infirme cateva idei preconcepute
legate de aparatura de ultima generatie destinata
persoanelor active


Tehnologiile mobile sunt adresate unui
grup restrans de profesionisti din cadrul
unei organizatii.

Organizatii de diferite tipuri si dimensiuni beneficiaza acum de pe urma unei flexibilitati sporite. Angajatii care se pot misca in voie pot lucra de acasa ori de la sediul clientului, crescand disponibilitatea lor si productivitatea. Cei mai multi angajati isi petrec cel putin o treime din timp in afara biroului, iar accesul lor la e-mail sau mesajele scrise le poate creste productivitatea. Firmele ai caror angajati se deplaseaza frecvent tind chiar sa renunte la liniile telefonice fixe, pentru a reduce costurile. Contrar perceptiei persoanelor din conducere care estimau la 24% procentul angajatilor care folosesc telefonul mobil in interes de serviciu, 50% dintre salariati spun ca folosesc telefonul mobil pentru firma la care sunt angajati, dupa cum releva un sondaj efectuat la nivel global de Nokia, in Septembrie 2005.

Doar putine afaceri pot profita de pe
urma beneficiilor implementarii
tehnologiilor mobile.

In realitate, raspandirea echipamentelor care faciliteaza mobilitatea angajatilor e aproape generalizata in foarte multe organizatii, indiferent de profesie. Potrivit unui studiu IDC, pana in 2009, numarul angajatilor care nu vor depinde de o locatie fixa va atinge 878 de milioane, la nivel mondial, ceea ce va face din acest stil de viata un fapt obisnuit. O alta estimare, a institutului Gartner, citata de studiul Nokia, spune ca telefoanele inteligente vor fi folosite in mai mare masura de angajatii care nu isi parasesc biroul, decat de cei care au deplasari frecvente.

Investitiile in noi tehnologii sunt un efort nejustificat

Reducand dependenta de birocratie, investitiile in mobilitate pot fi chiar profitabile. Nokia citeaza ca exemplu dotarea cu aparate Communicator 9500 cu o platforma IBM, a companiei Ricoh (Franta). Aceasta dotare a insemnat un plus de 15% pentru productivitatea lucratorilor care faceau munca de teren si care isi puteau organiza din mers programul. Pentru cei din birouri, cresterea de productivitate a fost de 40%, ei nemaifiind obligati sa raspunda la telefoane pentru a-i coordona pe cei de pe teren. Si tehnologiile fara fir, despre care se crede ca aduc doar beneficii de imagine sau de confort, pot insemna profit brut, de pilda prin cresterea posibilitatii de a fi la dispozitia clientilor mai mult timp. Desi cer unele eforturi financiare, retelele Wi-Fi pot fi folosite si pentru a efectua apeluri in sistem VoIP, care sa scada costurile folosirii unei retele celulare.

Laptopurile sunt singurele dispozitive portabile care asigura accesul la reteaua informatica a unei companii

In prezent, o intreaga noua generatie de produse mobile ofera un acces similar, in conditii de confort sporit. Telefoanele inteligente devin pe zi ce trece tot mai inteligente. Astazi ele au o tastatura QWERTY completa, ecran color, pot afisa diverse tipuri de fisiere atasate unui e-mail, navigheaza, ruleaza calendare, agende si programe de mesagerie instant. Potrivit aceluiasi studiu Gartner, amintit mai sus, in acest an, vanzarile de smartphones vor depasi PDA-urile. Cinci din cele sapte mai populare utilizari ale unui laptop sunt posibile si printr-un smartphone, inclusiv lucrul cu fisiere PDF, Excel, PowerPoint sau Word.


(articol publicat in revista LAPTOP, septembrie 2006)

Symantec a anuntat concluziile unui studiu desfasurat in luna iulie 2006, conform caruia reducerile de performanta ale aplicatiilor de afaceri afecteaza productivitatea afacerii, loialitatea clientului si moralul angajatilor. Printre efectele comune ale reducerilor de performanta ale aplicatiilor de afaceri se numara un raspuns lent la comenzile utilizatorilor, mari intarzieri in tranzactiile sau procesele de afaceri, precum si incarcarea lenta a paginilor web. Pentru numeroase organizatii, aplicatiile de afaceri pe suport web au devenit esentiale pentru operatiile zilnice cu angajatii, clientii si partenerii de afaceri.


Aceste aplicatii le cuprind pe cele folosite la rularea unor procese de afaceri critice, precum sistemele financiare si de contabilitate, de resurse umane si de management al inventarului. Pentru consumatori, aceste aplicatii de afaceri reprezinta infrastructurile elementare folosite la automatizarea tranzactiilor online, precum cele din domeniul bancar, comercial si turistic. „Intarzierile de performanta ale aplicatiilor nu sunt doar costisitoare, dar pot eroda active nepretuite ale afacerii, precum satisfactia clientului si loialitatea fata de marca,” a afirmat Henri Isenberg, vicepresedinte Symantec Corp.
„Clientii au asteptari ridicate fata de aplicatiile lor de afaceri si se asteapta ca acestea sa se comporte intr-o maniera rapida si consecventa. Aceste concluzii accentueaza nevoia unor solutii proactive de management al performantei, precum Symantec i3, care sesizeaza punctele de strangulare, imbunatatesc performanta aplicatiei si determina cresterea eficientei afacerii.” Studiul arata ca personalul IT isi aloca 24% din timp rezolvand probleme legate de incetinirea vitezei aplicatiilor. In mediile complexe de aplicatii de afaceri, intarzierile pot fi provocate de modificari sau de actualizari necesare pentru a tine pasul cu cererile utilizatorului final. De asemenea, profesionistii IT chestionati cu prilejul studiului au recunoscut ca performantele si disponibilitatea acestor aplicatii afecteaza direct experienta clientului.
Dintre managerii IT chestionati, 76% au recunoscut ca intarzierile persistente afecteaza loialitatea clientului fata de organizatiile lor. Scaderile de performanta ale aplicatiilor de afaceri afecteaza productivitatea si moralul salariatilor. Dintre utilizatorii de afaceri interogati, 86% au afirmat ca intarzierile repetate sunt de natura sa le afecteze moralul. De asemenea, 93% dintre repondenti au retinut ca problemele de performanta le afecteaza productivitatea.

Intarzierile, cel mai mare dusman al comertului electronic

Consumatorii chestionati arata ca intarzierile persistente afecteaza loialitatea clientului. Dintre cei 200 de consumatori chestionati, 93% au afirmat ca s-au angajat in cumparaturi online. Dintre cei angajati in cumparaturi online, 86% au aratat ca intarzierile frecvente in tranzactii precum cumparaturi, calatorii si de tip bancar le afecteaza loialitatea cu furnizorul de servicii. De asemenea, dintre cei interogati, 18% au aratat ca o performanta online redusa i-ar determina sa foloseasca o firma concurenta sau sa abandoneze complet tranzactia. Printre participantii la studiul realizat de Applied Research, la cererea Symantec, se numara 200 de manageri IT, 200 de utilizatori finali din cadrul organizatiilor Global 1000 si 200 de consumatori din America de Nord. Symantec recomanda firmelor sa utilizeze o abordare proactiva, de tip end-to-end, a managementului performantei aplicatiilor, care permite activarea si corectarea problemelor inainte ca acestea sa afecteze experienta utilizatorului aplicatiei. Symantec i3 furnizeaza organizatiilor instrumente cuprinzatoare de management al performantei, care permit managerilor de IT sa urmareasca, sa monitorizeze si sa diagnosticheze in mod proactiv reducerile de performanta pe intreaga cale de tranzactie a aplicatiei. O componenta cheie pentru a abilita organizatiile sa-si mentina infrastructura in functiune fara a sacrifica accesul la informatiile critice, i3 asigura disponibilitatea aplicatiilor de misiune critica si contribuie la gestionarea costurilor si a complexitatii tot mai mari pe niveluri multiple ale arhitecturii IT.


(articol publicat in revista LAPTOP, septembrie 2006)

70% dintre elevii de liceu din Bucuresti folosesc
calculatorul mai mult de doua ore in fiecare zi, potrivit unui studiu ECDL

Prima intalnire

Un studiu realizat pe 946 de elevi din zece licee bucurestene a relevat cateva date interesante. 90% dintre liceeni au un calculator acasa si toti au acces la un calculator la scoala. Mai mult de jumatate folosesc calculatorul de mai bine de 5 ani. Dupa propriile aprecieri, 91% au un nivel al abilitatilor in lucrul cu un calculator care variaza intre satisfacator (30%), bun (33%) si foarte bun (28%).


Teribilismul tinerilor nu se dezminte: doar un procent dintre cei intervievati recunoaste deschis ca nu se descurca deloc sa manevreze tastatura si mouseul. Jumatate dintre tineri spun ca au invatat sa lucreze pe calculator de acasa, iar un sfert, de la scoala. Jocurile preferate 1% dintre adolescenti sustine ca tot timpul petrecut in fata unui monitor este rezervat jocurilor, in vreme ce 13% spun ca asta fac mai tot timpul. Exista si elevi pentru care jocurile nu reprezinta nici cea mai mica atractie, dar acestia sunt o minoritate (10%) fata de cele trei sferturi dintre intervievati care spun ca aloca o parte mai mica sau mai mare din timp jocurilor pe calculator. Need For Speed este cel mai popular joc (26%) in randul liceenilor bucuresteni, urmat de Counter Strike (20%) si jocurile dedicate fotbalului, FIFA si Fotball Manager (14%). Calculatorul este folosit si pentru alte forme de divertisment. Elevii declara ca il folosesc foarte mult sau destul de mult si pentru: muzica (86%), navigare pe internet (84%), filme (59%) si chat (56%). Programe cunoscute Divertismentul ocupa o pondere covarsitoare, astfel incat potentialul calculatorului asteapta inca sa fi e descoperit. Liceenii au fost intrebati care sunt aplicatiile pe care considera ca le stapanesc la un nivel mediu. Ei au indicat browser-ul de internet drept unealta cea mai familiara (26%, un procent cu mult mai mic decat al celor care au amintit navigarea ca forma de relaxare). si sistemul de operare Windows reprezinta o enigma pentru 86% dintre elevi. Dintre programele care necesita o pregatire oarecare, cele mai populare sunt cele din pachetul Office (24%), urmate de softurile grafice (8%). Sondajul a fost realizat de ECDL (European Computer Driving Licence) Romania, asociatia care deruleaza mai multe programe de instruire a persoanelor de diferite varste in folosirea computerului, si elibereaza, in asociere cu diverse institutii de invatamant sau societati, un “permis de conducere a calculatorului” recunoscut la nivel european

(articol publicat in revista LAPTOP, iulie 2006)

Media

Film

Muzica

Sport

Funny

Spiritualitate

Politica